Ursul din Cernăteşti a făcut ravagii

În noaptea de vineri, 14 iunie, spre sâmbătă, 15 iunie, urşii au atacat din nou în Cernăteşti, la o stână, unde au omorât 13 capre. Localnicii sunt de părere că stâna a fost atacată de familia ursului care fusese alungat la începutul săptămânii trecute din centrul satului, fiind vorba despre o ursoaică şi doi pui.

Situaţia de la Cernăteşti nu este singulară, pentru că exemple asemănătoare, cu prezenţa urşilor sau cu atacuri la stâne ori chiar în gospodării în zonele locuite, pot fi prezentate pe toată Valea Slănicului, începând cu localitatea cea mai apropiată de oraşul Buzău–Mărăcineni, până la Lopătari–Bisoca. Noul primar ales în comuna Cernăteşti, Valentin Stănilă, este de părere că în zonă acţionează cel puţin zece exemplare de urs, la acest moment fiind vorba despre generaţii distincte. „Ursul care a apărut săptămâna trecută prin centrul satului Cernăteşti nu este un adult. În discuţiile cu oamenii am concluzionat că a fost vorba despre un animal tânăr, care s-a despărţit de ursoaica mamă şi acum acţionează pe cont propriu. Din nefericire, în zona noastră, la această oră este prezentă o ursoaică cu pui mici, un factor de pericol pentru populaţie mult mai mare!”, spune Stănilă.

Pentru autorităţile locale este frustrant că legislaţia le îngrădeşte posibilitatea de a acţiona în sensul soluţiei finale, respectiv extragerea prin împuşcare acolo unde ursul, practic, este cantonat în habitatul uman, condiţia legal îndeplinită fiind aceea ca la momentul atacului comisia locală să fie constituită şi prezentă! Este o condiţie aberantă, consideră nu numai autorităţile locale, ci mai ales populaţia, dinspre care, în ultima perioadă, au început să vină semnale că s-ar putea lua decizia ad-hoc pentru ca dreptatea să o facă chiar ei!

Pentru rezolvarea unor astfel de probleme, s-ar părea că cetăţenii nu mai au aşteptări din partea autorităţilor locale, pentru că au înţeles opoziţia legilor, de aceea cele mai multe discuţii pe tema prezenţei urşilor în zonele locuite de oameni sunt abordate la biserică, cel de la care sunt aşteptate sfaturi fiind preotul. Cercul se închide tot la autoritatea locală, iar constatarea este una mai puţin confortabilă, anume că oamenii au început să-şi piardă răbdarea, astfel că un eveniment de genul pichetării Prefecturii nu ar părea deloc surprinzător.

Oamenii, precum şi reprezentanţii lor din primării, nu înţeleg utilitatea abordărilor problematicii înmulţirii şi prezenţei urşilor în habitatele umane în maniera în care statul şi legiuitorul se arată a fi preocupaţi doar pentru plata despăgubirilor, la daunele produse de urşi. Acordarea despăgubirilor pentru pagubele şi daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic, prevăzute în Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, se face în conformitate cu prevederile HG nr. 3/2023. Potrivit prevederilor acestei hotărâri, reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului (APM) fac parte din comisiile de constatare constituite la nivelul administraţiilor administrativ-teritoriale pentru pagube produse în arii naturale protejate neincluse în fondurile cinegetice sau în cele în care vânătoarea nu este admisă, respectiv pentru pagube produse de către exemplare de specii prevăzute de Legea 407/2006, indiferent de locul producerii pagubei.

În perioada ianuarie-decembrie 2023, APM Buzău a participat la 150 comisii pentru pagube produse de urşi. Cuantumul despăgubirilor aprobate prin deciziile emise de APM Buzău pentru pagube produse de urşi în anul 2023 este de 371.373 lei. La aceste cheltuieli se adaugă cele suportate, lunar, de către administraţiile locale, care potrivit legislaţiei pe domeniu, sunt obligate să încheie contracte de colaborare cu un medic veterinar şi cu un vânător, sau asociaţie de profil, plăţile către aceştia fiind de câte 1.000 de lei.