În anul 2024, la Maternitatea Buzău s-au înregistrat 202 prematuri, iar în 2025, până în prezent, alți 146. Cifrele au fost prezentate de dr. Silvia Cemurtan, medic primar neonatolog, care este și inițiatoarea evenimentului organizat de Ziua Mondială a Prematurității, pe 17 noiembrie.
În parteneriat cu Farmacia Maxifarma, Nutricia și Hipp, medicul a reunit mame ale copiilor născuți înainte de termen, specialiști și reprezentanți ai comunității medicale într-un cadru cald și profund uman. Mamele au primit mici daruri simbolice și au avut ocazia să discute direct cu medicii despre dificultățile, progresele și nevoile copiilor lor. A fost un eveniment emoționant, în care poveștile reale ale familiilor s-au împletit cu informații esențiale despre prematuritate și cu sprijinul oferit de echipa medicală.
„Un nou-născut prematur, un copil care are nevoie de o grijă specială”
Pentru a oferi o imagine cât mai clară asupra prematurității, dr. Silvia Cemurtan a prezentat date medicale esențiale. Într-un interviu acordat purtătorului de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență Buzău, Adriana Bunilă, medicul a explicat: „Un nou-născut prematur este un bebeluș care se naște înainte de 37 de săptămâni de sarcină, care necesită o îngrijire specială datorită dezvoltării incomplete a sistemelor și organelor. Gravitatea stării depinde de vârsta gestațională la naștere, cu riscuri mai mari pentru cei născuți extrem de prematur (24–29 săptămâni)”.
La nivel mondial, procentul nașterilor înainte de termen rămâne ridicat, iar România se aliniază acestor tendințe. „Rata globală a nașterilor premature variază între 4 la sută și 16 la sută, iar acest procent nu a scăzut în ultimul deceniu. Potrivit OMS/UNICEF, cam una din zece nașteri este prematură. În România, rata este între 8 la sută și 10 la sută, comparabilă cu media globală”, mai spune dr. Cemurtan.
Cauzele prematurității
Medicul primar neonatolog a enumerat principalele cauze care pot declanșa nașterea înainte de termen: „Etiologia nașterii premature include infecții, boli materne cronice (diabet, boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii), probleme uterine sau cervicale, sarcini multiple, factori legați de stilul de viață (fumat, alcool, droguri), vârsta maternă extremă, istoricul de nașteri premature și complicații precum preeclampsia”, a explicat ea, subliniind că fiecare caz are propriul său traseu medical.
Există însă situații în care intervenția timpurie poate face diferența. Medicul a vorbit despre factorii care pot fi preveniți: controalele regulate, un stil de viață echilibrat, renunțarea la fumat și alcool, tratarea promptă a infecțiilor, planificarea unui interval optim între sarcini, o alimentație corectă și gestionarea stresului. Toate acestea pot reduce riscurile, atât pentru mamă, cât și pentru copil. „Îngrijirea prenatală reduce riscul de prematuritate prin depistarea și tratarea la timp a problemelor medicale, monitorizarea corectă a sarcinii și ghidaj pentru un stil de viață sănătos”, a adăugat dr. Silvia Cemurtan, reamintind că prevenția începe cu atenție, informare și încredere în specialiști.
Poveștile mamelor, lecții despre frică, răbdare și speranță
Evenimentul a inclus și mărturiile unor mame care au trecut prin experiența nașterii premature.
„Nu eram pregătită. Copilul meu s-a născut la 33 de săptămâni, cu 1.550 de grame”, spune una dintre mămici. E.A. este mama unui băiețel și mărturisește: „A fost un moment greu, cu multe emoții, o variantă pe care nu o luasem în calcul. Am avut sprijinul medicului, dar am apelat și la un second opinion, care mi-a confirmat că deciziile erau corecte. Oricât m-am informat, nu am fost pregătită pentru ce a urmat”. Ea mai spune că cele 45 de zile petrecute în maternitate au fost o probă de răbdare: „Evoluția bebelușului era lentă, cu perioade de stagnare. Cel mai greu a fost să aud riscurile și complicațiile posibile”.
În astfel de cazuri cum a fost al E.A. sprijinul medicilor a fost decisiv: „Am avut tot timpul răspunsuri, explicații și susținere emoțională. Sunt convinsă că medicii neonatologi au făcut tot ce se putea. Sprijinul unei asistente, la rândul ei mamă de prematur, m-a ajutat enorm”. Una dintre cele mai emoționante amintiri rămâne prima strângere în brațe: „Dacă închid ochii, încă îi simt căldura. Doctorul neonatolog mi-a propus tehnica <kangaroo>. A fost un moment unic”, a mărturisit mămica. Mesajul ei pentru părinți este clar: „Să aibă încredere. În Dumnezeu, în puterea lor, în bebeluși și în cadrele medicale”. Astăzi, băiețelul ei are 3 ani și este perfect sănătos.
O.M., mama unei fetițe născute la 34 de săptămâni, le transmite, la rândul ei, acest mesaj părinților aflați în luptă: „Fiți puternici. Aveți încredere în cadrele medicale și în copiii voștri, care sunt mai puternici decât vă puteți imagina”. Despre propria experiență, ea spune: „Fetița mea s-a născut cu 1.740 grame. Le recomand mamelor să alăpteze. Laptele matern este tratamentul natural cel mai puternic pentru un bebeluș prematur”.
Evenimentul a oferit un cadru în care mamele au putut împărtăși experiențele lor, aducând la lumină provocările și emoțiile pe care le implică nașterea prematură. Prin aceste mărturii, se conturează imaginea unui drum dificil, dar parcurs cu răbdare, sprijin și încredere, în care fiecare mică victorie a copiilor prematuri devine o adevărată sărbătoare a vieții.
