Actualitate

Un afacerist implicat în scandalul Panama Papers vrea să cumpere ,,căpușa’’ Ecogen

GSP, cel mai mare contractor de servicii petro­liere de la Marea Neagră, vrea să cumpere centrala în cogenerare pe gaze naturale care producea, până acum aproximativ doi ani, energie termică pentru sistemul centralizat de încăl­zire din Buzău. Centrala este deținută de Ecogen Energy SA care, în 2019, a intrat în insolvență.

GSP Power este cunoscută și ca partener cu Romgaz în proiectul ,,gaz-hidrogen” de la Halânga, Mehedinți, proiect care, conform  ministrului E- nergiei, Virgil Daniel Popescu, ar fi fost acceptat de Comisia Europeană din punct de vedere al conceptului. Compania GSP Po­wer a fost înființată anul trecut și este condusă de omul de afaceri Gabriel Comănescu.

Ecogen Energy este controlată de companiile Romelectro Investment Development și Institutul de Studii și Proiectări E- nergetice, care dețin cumulat 73,48 la sută din acțiuni. Restul capitalului se află în posesia Regiei Autonome Municipale, în proporție de 21,42 la sută, și a Consiliului Local Buzău, căruia îi revine 5,1 la sută. GSP Power a înaintat o ofertă de cumpărare a bunilor din patrimoniul Ecogen Energy, la prețul de 8,5 mi­lioane lei plus TVA, după ce au fost evaluate activele. Cele mai scumpe s-au dovedit a fi bunurile mobile aferente instalațiilor propriu-zise de cogenerare, cu o valoare de piață de 4,11 milioane de lei și una de lichidare de 3,08 milioane de lei. Acti­vele Ecogen Energy cu­prind terenuri, construcții și bunuri mobile ce au fost inițial evaluate la o valoare de piață totală de peste 13 milioane de euro și una de lichidare de 9,8 ­mi­li­oane de lei.

Cu toate acestea, Ecogen Energy a decis ca bunurile să fie valorificate prin licitație publică, pornind de la valoarea de lichidare a acestora. În urma ofertei transmise de compania lui Comănescu,  s-a supus la vot negocierea directă cu GSP, propunerea fiind acceptată de furnizorul de gaze Engie Ro­mânia, care deține 46,39 la sută din creanțele de la masa credală a Ecogen, dar nu și de Alpha Bank (45,82 la sută) și ANAF (6,74 la sută).

Instalația de cogenerare Ecogen Energy Buzău are în dotare două motoare termice tip JMS 620-GS-N.LC-E02, fabricație GE Jenbacher/Austria și două cazane de apă fierbinte ignitubulare cu trei drumuri de gaze arse și două tuburi focar tip UNIMAT UT-HZ 36.000, fabricație LOOS/ Germania. Potrivit profit.ro, instalațiile de cogenerare funcționau apro- ximativ 8.000 ore pe an.

Ultima achiziție pe care GSP Power a făcut-o a fost cea de la Mehedinți, mai e- xact compania a cumpărat peste 128 de hectare de terenuri ale fostei termocentrale Halânga din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată integral de Mi- nisterul Energiei și aflată ani buni în faliment. ,,Vrem să repornim centrala și să profităm de înalta eficiență a utilizării gazelor naturale asigurată de tehnologia de cogenerare, dar și de flexibilitatea acestei tehno­logii și să producem nu doar energie termică, ci și energie electrică pentru piața de echilibrare, în momentele de vârf de consum. În acest scop vrem să investim în îmbunătățirea și mentenanța echipamen­telor”, a declarat, pentru profit.ro, directorul general al GSP Power, Carmen Neagu. Aceasta  spunea, în toamna anului trecut, că în viitor e posibil să devină parteneri și pentru soluții de cogenerare. ,,Tocmai pentru că ne gândim la regenerabile, vrem să asi- gurăm acele capacități fle- xibile pe gaze care să asigure și integrarea cât mai multor regenerabile, astfel încât România să-și atingă cota de energie verde la care s-a angajat față de Uniunea Europeană. În acest sens, ne uităm la zone, care din punct de vedere al sistemului energetic, necesită echilibrări și pe care să le ecologizăm, cum ar fi Halânga, despre care s-a mai vorbit. De ce nu și București? Poate că, în perspectivă, putem fi parteneri și pentru soluții eficiente și flexibile de cogenerare” preciza Carmen Neagu la vremea aceea.

Cine este Gabriel Comănescu

Rise Project arăta faptul că omul de afaceri Gabriel Comănescu a preluat platformele petroliere maritime care au fost deținute în trecut de fosta companie de stat Petrom. „Comănescu a fost pus sub acuzare în 2012 în dosarul Petromservice, alături de fostul sindicalist Liviu Luca și de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. DIICOT l-a acuzat atunci că ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional care a devalizat fosta companie Petromservice și a spălat banii rezultați din opera­țiunile ilegale. A scăpat ulterior de acuzații”  arată Rise Project. De altfel, afaceristul constănțean apare în documentele „Panama Papers“ cu una dintre afacerile sale de succes: platformele petro­liere de foraj marin. Fiind considerat unul dintre cei mai bogați români, Gabriel Comănescu a făcut bani din afacerile petroliere deținute în România, dar și în spațiul ex-sovietic.

De numele său se leagă mai multe dezvăluiri. Magnatul şi-ar fi disimulat interesele financiare într-o reţea complicată de firme offshore, reţea întinsă din Panama şi Insulele Virgine Britanice până în Niue, o mică insulă din Pacificul de Sud, aflată la 2400 de kilometri de Noua Zeelandă, potrivit RISE Project. La faptul că a ajuns unul dintre cei mai bogați român a contribuit și un cetățean german. Jurnaliștii de la Rise au dezvăluit că acesta din urmă a fost omul cheie în managementul OMV Petrom, alături de care Comănescu a instituit un parteneriat secret în marea Caraibilor. Neamțul a jucat la dublu timp de doi ani, influențând deciziile OMV Petrom în interesul afaceristului român și al său personal. Secretul a ieșit la iveală în Panama Papers.

Comănescu e cunoscut și pentru relațiile pe care le-a avut cu fostul ministru al Finanțelor Ionuț Mișa. Pe vremea când era şef în ANAF, Mișa a acceptat ridicarea sechestrului de pe conturile unei firme controlate de miliardarul Gabriel Comănescu, arată o altă investigație Rise. Potrivit sursei citate, Ionuţ Mişa a eşalonat plata datoriei, dar a şi iertat compania de o altă datorie. Context în care jurnaliştii de la Rise Project mai semnalau faptul că „în timp ce companiile sale din România sărăceau, imperiul său offshore din Malta se îmbogățea”.

Încă de la primele afaceri în care a fost implicat, din prima parte a anilor 1990 și până în prezent, Gabriel Valentin Comănescu n-a fost niciodată acționar unic în companiile despre care pretinde și astăzi că-i aparțin. În firmele de care s-a ocupat de-a lungul vremii, alături de Gabriel Comănescu apăreau cu regularitate Liviu Luca, fostul lider de sindicat al salariaților PETROM, societăți offshore cu acționariat ascuns la purtător sau diverși cetățeni moldoveni aparent necunoscuți mediului de afaceri românesc, potrivit presei constănțene.

Iar la alegerile locale din septembrie, Stelian Ion, candidatul USR-PLUS la Primăria Constanța, a susținut că omul de afaceri Gabriel Comănescu l-ar fi chemat la București la sfârșitul lunii mai să îi ceară retragerea candidaturii, pentru a-l susține pe candidatul PNL Vergil Chițac. La rândul său, Vergil Chițac a declarat că nu știe de întâlnirea dintre cei doi, dar își asumă susținerea tuturor foștilor studenți pe care i-a avut când era profesor la Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”, patronul GSP fiind unul dintre studenții actualului primar al municipiului Constanța. Actualul ministru al Justiției, deputatul USR Stelian Ion, a spus că s-a întâlnit cu magnatul la unul dintre sediile companiei sale din capitală pentru că era curios ce vrea să îi transmită unul dintre investitorii constănțeni.

Afacerea Ecogen – Regia Autonomă Municipală a fost una dintre afacerile cele mai urât mirositoare ale administrației Boșco­deală, în fapt o suveică menită a căpușa bugetul local de sume importante care luau căi pe care doar organele de cercetare penală le-ar putea desluși. Unele dintre acestea au fost vizi­bile încă din timpul perioadei de 19 ani cât la cârma administrației municipale s-a aflat gruparea condusă de fostul primar Constantin Boșcodeală, altele au dat pe dinafară după alegerile din 2016.
Ultimele scandaluri notabile care au avut în prim plan căpușele Ecogen s-au înregistrat în urmă cu un an, respectiv doi ani. Astfel, la începutul lunii mai 2019, peste 10.000 de apartamente și 40 de instituții publice din municipiu – printre care școli, grădinițe și creșe – au rămas fără căldură la calorifere, după ce Ecogen a sistat furnizarea agentului termic către Regia Autonomă Municipală. Ecogen și-a motivat gestul prin aceea că are restanțe la facturile de gaze naturale, iar Engie a sistat furnizarea către producătorul de agent termic. Situația a fost cu atât mai absurdă cu cât Regia Autonomă Municipală nu avea niciun fel de datorii către Ecogen, ba chiar factura curentă, care nu ajun­sese la scadență, fusese plătită parțial în avans.. Primarul Constantin Toma preciza atunci că reprezentanții Ecogen au făcut presiuni asupra Primăriei să propună Consiliului Local majorarea retroactivă a prețului energiei termice livrate populației.
Un an mai târziu, la sfârșitul lunii mai 2020, Primăria Buzău s-a trezit în situația de a i se bloca conturile, după ce o bancă a notificat municipalitatea să achite contravaloarea a două bilete la ordin girate în mandatul fostului primar Constantin Boșcodeală în favoarea fostului furnizor de apă caldă și căldură, Ecogen Energy, care se afla în insolvență și refuza să le plătească. Este vorba despre suma de 1,15 milioane de euro, pe care Alpha Bank a vrut să o recupereze din bugetul local, sumă de care primarul Constantin Toma susținea că nu cade în sarcina municipalității, atât timp cât Boșcodeală a avalizat respectivele ordine de plată ,,pe persoană fizică”, respectiv fără a avea în spate o hotărâre de consiliu local în acest sens.
Despre afacerile urât mirositoare derulate de municipalitatea buzoiană în jurul sistemului centralizat de furnizare a apei calde și a căldurii în timpul mandatelor fostului primar Boșcodeală, OPINIA a scris în numeroase rânduri, atrăgând atenția că, la un moment dat, buba se va sparge. Credem că nu este târziu ca organele statului să ancheteze întreaga în­crengătură prin care bugetul local a fost căpușat ani de-a rândul prin sistemul centralizat de furni­zare a apei calde și căldurii, precum și suveica prin care sume colosale au fost mutate dintr-o firmă în alta, printr-o rețetă aplicată cu succes de oameni din Ecogen și din Regia Autonomă Municipală care au falimentat și sistemul similar din municipiul Brăila. Primarul Toma spunea, de altfel, că modul în care creditul Ecogen a fost garantat cu bilete la ordin avalizate de Primăria Buzău face deja obiectul unei cercetări a Direcției Naționale Antico­rup­ție. (C.B.)

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker