Într-o lume dominată de tehnologie și social media, Mădălin Marian Liță, un tânăr de 17 ani din comuna C.A. Rosetti, se distinge prin pasiunea sa pentru tradițiile românești. În gospodăria sa, el a amenajat un muzeu dedicat artei populare, adunând obiecte tradiționale și înlocuind telefoanele mobile cu războiul de țesut și torsul lânii.
În Bălteni, parte a comunei C.A. Rosetti, profesoara Cătălina Popa de la Liceul Tehnic Buzău a organizat o șezătoare, invitând să participe atât bătrânii satului, cât și tinerii. Întâlnirea a avut loc în curtea lui Mădălin, creatorul muzeului, care a strâns obiectele tradiționale prin donații și achiziții. „Am făcut această întâlnire, un fel de şezătoare în care să împărtăşim şi să ducem mai departe tradiţiile şi obiceiurile din străbuni, să facem o legătură între vârstnici şi tineri, să-i familiarizăm pe cei din urmă cu obiceiurile pe care le aveau străbunii, pentru că în ziua de astăzi s-au mai pierdut din tradiţii din cauza tehnologiei”, a explicat Cătălina Popa.
Mădălin a început să colecționeze obiecte tradiționale încă din copilărie, iar acum muzeul său cuprinde două războaie de țesut, vârtelniță, caiere, rășchitori, lămpi cu petrol și alte artefacte vechi. „Eu, stând acasă cu străbunica mea, am văzut cum lucra la război, cum torcea şi croşeta. Fiind mic, îmi dădea de lucru să stau cuminte şi aşa am prins drag de aceste lucruri. Cel mai special obiect din colecţie cred că ar fi războiul de ţesut, am confecţionat preşuri din lână, o cuvertură pentru pat, pânză pentru ii, produse de artizanat, trăistuţe. Cred că are vreo 70 de ani. Am învăţat repede să ţes”, a spus Mădălin, adăugând că nu este pasionat de tehnologie și folosește un telefon mobil doar pentru școală. Șezătoarea a fost un prilej pentru tinerii invitați să descopere frumusețea tradițiilor și să interacționeze cu vârstnicii satului. „Mi se pare ceva de apreciat, foarte rar găseşti aşa ceva, mie nu mi-a venit să cred când am venit aici prima dată şi am văzut muzeul. Nu mă aşteptam să fie făcut chiar de mâinile lui şi să fie atât de frumos”, spune Sorina Nicoleta Samoilă, o elevă prezentă la eveniment.
Rada Stroe, o localnică, a împărtășit amintiri despre cum petreceau timpul liber în trecut: „La şezătoare, la clacă toamna scărmănam lână, bumbac în special. Tinerii făceau treabă şi apoi coceau boabe de porumb, flăcăii veneau cu vin, fetele făceau floricele de porumb pe plită şi apoi dansam. Unul venea cu fluierul, altul cu clarinetul, cu un cimpoi şi dansam, cântam. Se strângeau zeci de tineri, desfăceam porumbul şi, după ce terminam, făceam o horă şi jucam de ne rupeam picioarele. Ne duceam la căminul cultural unde se organizau baluri. Acum nu mai sunt tineri, foarte puţini, toţi pe telefoane”.
Evenimentul s-a încheiat cu un moment artistic și o horă la care au participat atât tinerii, cât și vârstnicii, simbolizând legătura dintre generații și păstrarea tradițiilor. Muzeul lui Mădălin și șezătoarea organizată în curtea sa sunt dovezi că, prin dedicare și pasiune, tradițiile românești pot fi păstrate și transmise mai departe, chiar și în era digitală.
