Unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri turci din România, Ataș Abdullah, a fost dat în urmărire internațională după ce a evadat de la Penitenciarul Rahova. Tribunalul Bucureşti a emis un mandat european de arestare pe numele cetăţeanului care ispăşea o pedeapsă pentru omor în Penitenciarul Rahova, dar care nu a revenit la unitatea de detenţie la finalul permisiei. El a fost dat în urmărire internaţională.
Abdullah Ataș – ucigașul polițistului Gheorghe Ionescu, cunoscut ca „Dulăul de la Rutieră” – a plecat, cu învoire de la Penitenciarul Rahova, la un prieten din Voluntari. Echipele de cercetare – atât de la penitenciar, cât și de la Poliție – care îl caută au luat legătura cu prietenul său, iar acesta le-ar fi transmis că, după ce s-a despărțit de el, turcul urma să se ducă la soție. Anchetatorii au contactat-o pe soția lui Ataș, care locuiește în Buzău și cu care acesta are o fetiță. Femeia a negat însă că deținutul ar fi ajuns la domiciliul conjugal.
Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Bogdan Despescu declara că, probabil, turcul care a evadat de la Rahova a plecat din România. „Într-un procent mare luăm în calcul că a plecat din România, a plecat în Turcia”, a declarat acesta, oferind și câteva explicații: „Cu ocazia discuțiilor cu fosta soție, cu fosta parteneră, ni s-a precizat că a fost contactată de un cetățean care i-a spus că este plecat în Turcia, nu înseamnă că este sută la sută (adevărat, n.r.)”, a precizat secretarul de stat.
Cei care îl cunosc pe „Regele veiozelor” din interiorul regimului semideschis în care se afla încarcerat, inclusiv conducerea penitenciarului, au explicat că deținutul nu a făcut nicio problemă în cei zece ani de când se află în închisoare și a avut un comportament ireproșabil. Tocmai de aceea a și beneficiat de 24 de permisii.
Cum se acordă recompensele în sistemul penitenciar
Recompensele în sistemul penitenciar se acordă, de regulă, în mod gradual, asigurându-se accesul persoanelor private de libertate la toate tipurile de recompense. Propunerile de recompensare formulate sunt analizate de către o comisie din care fac parte directorul unității, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar și directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, au transmis reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) citați de „Gândul”.
„Natura infracțiunii săvârșite nu reprezintă o condiție unică în baza căreia să se aprecieze acordarea sau neacordarea recompensei cu permisiunea ieșirii din penitenciar, elementele principale analizate fiind reprezentate de conduita constant pozitivă a deținutului în detenție, interesul pentru muncă și activități educative și de asistență psihosocială, tipul de recompense obținute anterior, precum și perioada executată, raportat la durata din pedeapsă ce mai trebuie executată până la analizarea în comisia pentru liberare condiționată”, mai precizează reprezentanții ANP pentru aceeași sursă.
Câte recompense s-au acordat în ultimii doi ani pentru criminali condamnați
În anul 2024, la nivelul unităților subordonate ANP au fost acordate 3.857 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru o zi, respectiv 654 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar cu o durată mai mare de 24 ore. În 2025, au fost acordate un număr de 4.259 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru o zi, respectiv 1.140 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar cu o durată mai mare de 24 ore.
În 2024, un număr de 525 persoane private de libertate condamnate pentru săvârșirea infracțiunilor de omor, omor calificat, tentativă la omor sau tentativă la omor calificat au fost recompensate cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru o zi, acestea beneficiind de 797 recompense cu acest obiect, mai spun reprezentanții ANP. Totodată, în anul 2025, un număr de 442 persoane private de libertate condamnate pentru săvârșirea infracțiunilor de mai sus au fost recompensate cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru 1 zi, acestea beneficiind de 832 recompense cu acest obiect.
În anul 2024, persoanele private de libertate condamnate pentru săvârșirea infracțiunii de omor, omor calificat, tentativă la omor ori tentativă la omor calificat au beneficiat de 34 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru o perioadă mai mare de 24 ore. De asemenea, în anul 2025, persoanele private de libertate condamnate pentru asemenea infracțiuni au beneficiat de 162 recompense cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru o perioadă mai mare de 24 ore, potrivit ANP.
Trei evadați în doi ani
În 2024 au existat două cazuri când deținuții nu s-au prezentat din permisiunea de ieșire din penitenciar, la expirarea celor 24 ore pentru care a fost acordată, iar o situație similară a fost și în anul 2025. „Precizăm faptul că în perioada 2024 – 2025 nu au fost înregistrate situații în care persoanele private de libertate să nu se fi prezentat din permisiunea de ieșire din penitenciar acordată pentru o perioadă mai mare de 24 ore”, mai transmit reprezentanții ANP.
Închis după ce a omorât un polițist în 2015
Abdullah Ataș se află în spatele gratiilor după ce, în anul 2015, l-a călcat cu mașina pe polițistul Gheorghe Ionescu, supranumit „Dulăul de la Rutieră”, iar medicii, din nefericire, nu i-au mai putut salva viața. Crima a avut loc în data de 2 august 2015, în jurul orei 3.30, în zona intersecţiei Străzii Nicolae Caramfil cu Şoseaua Pipera. „Dulăul” se afla în zonă împreună cu alţi agenţi, pentru un control în trafic și, potrivit procurorilor, i-a făcut semn lui Abdullah Ataş să oprească.
Inițial, bărbatul s-a conformat și a încetinit, însă în momentul în care a ajuns în dreptul polițistului a apăsat pedala de accelerație şi l-a lovit. Poliţistul a rămas pe capotă aproximativ 400 de metri, apoi a fost aruncat pe şosea.
În urma cercetărilor s-a stabilit că „Regele veiozelor” avea o alcoolemie de 1,65 şi mergea cu o viteză de 180 – 200 km/h. După ce l-a lovit pe agent, Ataş a fugit de la locul accidentului, dar a fost prins la scurt timp.
