Sfântul Apostol Andrei, fratele Sfântului Apostol Petru, este considerat ocrotitorul românilor. Prin sărbătorirea lui, ne amintim de contribuția sa la răspândirea credinței creștine în țara noastră și ne rugăm pentru ocrotirea și binecuvântarea României.
Importanța acestui sfânt în România este atât de mare încât a fost proclamat Ocrotitorul țării noastre, iar ziua de 30 noiembrie a devenit o sărbătoare națională și este o zi nelucrătoare în România.
El a fost martor la botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului și l-a auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul spunând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. El l-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă și a fost martor și la minunile pe care Le-a săvârșit Hristos.
Tradiții de „Ziua lupului”
Noaptea care precedă această zi activă energii magico-religioase aflate la poli diferiți. Istoricul religiilor, Mircea Eliade, a numit această viziune tipică țăranului român – în care magia se împletea cu religia – „creștinism cosmic”. Este o zi cu ritualuri complexe legate îndeosebi de muncile pastorale și casnice, cu elemente de cult al morților și acte de influențare magică a norocului în viață și în mod special în căsnicie. Spre exemplu, ziua Sfântului Andrei se cheamă şi „Ziua lupului” pentru că în popor se credea că în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten și îşi poate îndoi gâtul ţeapăn. De aici şi credinţa că „îşi vede lupul coadă”.
Una din cele mai cunoscute tradiții de Sfântul Andrei este legată de grâul pus la încolțit. Grâul este considerat un simbol al belșugului, al prosperității. De aceea grâul se pune la încolțit în ziua de 30 noiembrie, cea în care românii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, iar în noaptea de Revelion, fiecare persoană își verifică grâul pus la încolțit pentru a afla cum îi va merge în anul nou. Dacă grâul este des și înalt, se crede că persoana va avea parte de noroc și împliniri în anul următor.
Oamenii erau interesați dintotdeauna să facă predicții despre viitor, de aceea și omul arhaic și-a construit propriul sistem de aflare a viitorului. Este un sistem magic, cu rădăcini precreștine, activat cu prilejul unor sărbători mari, cum este și Sf. Andrei. O astfel de predicție a omului din popor este cea pe care o dezvăluie grâul pus la încolțit pentru că grâul este considerat a fi un aducător de noroc în dragoste. Potrivit tradiției, fetele care doresc să-și viseze alesul trebuie să pună la încolțit exact 41 de boabe de grâu. Se crede că acest gest va atrage ursitul în vis și că fetele vor avea ocazia să vadă chipul viitorului partener de viață.
În unele regiuni ale țării, fetele se îngrijesc de firele de grâu care au început să crească, pieptănându-le cu grijă. Se crede că acest gest va aduce frumusețe și densitate părului lor.
Ciprian Vocilă, sociolog la Muzeul Național al Țăranului Român amintește că multe şi mărunte sunt obiceiurile românilor când vine vorba de ziua Sfântului Andrei. Unele dintre obiceiuri sunt legate de confecționarea sorcovelor. „În ziua Sfântului Andrei, copiii îşi taie ramuri dintr-un pom fructifer (meri, peri, pruni sau cireşi), le pun într-un vas cu apă să înmugurească, iar de Sfântul Vasile (1 ianuarie) îşi vor face din ele sorcove”. În credința populară, ziua când îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei este ziua în care debutează iarna. „În unele zone ale României se crede că pe 30 noiembrie începe iarna. De aceea, această sărbătoare mai poartă numele de <Andrei-de-iarnă>”, mai spune Ciprian Vocilă, sociolog la Muzeul Național al Țăranului Român.
