Astăzi creștin ortodocșii prăznuiesc Buna Vestire. În ziua de Buna Vestire se sărbătoreşte vestea cea bună adusă Fecioarei Maria de către trimisul lui Dumnezeu, îngerul Gavriil: „Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… căci ai aflat har de la Dumnezeu. Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus… Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea, şi Sfântul care se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema”.
Buna Vestire este cel mai vechi dintre praznicele Fecioarei. Sursele istorice consemnează instituirea acestuia în timpul împăratului Iustinian, cu data de celebrare 25 martie, zămislirea lui Hristos fiind pusă în relație cu nașterea Sa, petrecută la 25 decembrie.
„Întruparea Cuvântului a fost nu numai lucrarea Tatălui și a puterii Lui și a Duhului, ci și a voinței și a credinței Fecioarei. Fără încuviințarea ei, nu s-ar fi putut realiza această lucrare și nici mântuirea noastră”, arată Sfântul Nicolae Cabasila într-un Cuvânt la praznicul Bunei Vestiri și tocmai această încuviințare a Fecioarei stă în centrul icoanei praznicului.
Buna Vestire mai este cunoscută în popor sub denumirea de „Blagoveştenie” sau „Ziua Cucului”.
La Blagoveștenie, se arată în „Calendarul țăranului român. Zile și mituri”, a lui Ion Ghinoiu, în casele oamenilor se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă, a insectelor, a omizilor din livezi: afumarea cu tămâie și cârpe arse a clădirilor, curților și vitelor în Transilvania și în Banat;
Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu țuică și amenințarea pomilor fructiferi cu securea că vor fi tăiați dacă nu rodesc; prin Banat și Transilvania se altoiau pomii în livezi.
În Moldova și în Bucovina „Ziua fertilității divine”, „Blagoveștenia” era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor și plantelor: nu se puneau cloștile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui și nu se semăna porumbul.
„Pretutindeni, ziua era un timp favorabil pentru aflarea norocului și rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua netopită pentru a fi folosită în practicile de medicină și cosmetică populară”, se arată în lucrarea amintită.
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular, scrie site-ul crestinortodox.ro, sub denumirea de „Ziua Cucului”, pentru că în această zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii.
Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura/mărita?”. Dacă se întâmpla ca după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de așteptare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică…De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
