Canalul Siret-Bărăgan prinde contur la aproape 50 de ani după ce a fost conceput: încep lucrările pentru prima etapă de 23 km. Sunt alocaţi un miliard lei de la buget şi, după ce va fi gata acest tronson, se vor iriga 120.000 din cele 600.000 hectare, suprafaţa totală estimată a fi deservită de întregul canal.
Lucrările pentru prima etapă vor dura până la trei ani. Acest tronson de 23 km din judeţul Vrancea care se face cu fonduri de la bugetul de stat, de sub 1 miliard lei – porneşte de la Mărăşeşti (alimentat din acumularea Călimăneşti) şi ajunge până la Garoafa .
Întregul canal va avea aproape 200 kilometri şi ar putea iriga circa 600.000 ha; construcția va fi făcută pe teren public iar termenul de finalizare depinde atât de retrocedările pentru terenuri, cât şi de banii pe care-i va avea România la dispoziţie. Acum se caută fonduri suplimentare şi autorităţile vor să atragă fonduri europene din Fondul pentru Modernizare. Valoarea totală nu este estimată acum, dar în anii 1980, când a fost gândit, era evaluată la circa 1 miliard dolari.
În prezent, în România se pot iriga 1,6 milioane de hectare, din cele aproape 13 milioane de hectare de teren agricol. În Planul Naţional Strategic 2023-2027 sunt prevăzute investiţii de 1,5 miliarde euro pentru infrastructura principală de irigaţii şi încă 400 de milioane de euro pentru microsisteme de irigaţii.
Canalul Siret-Bărăgan este unul dintre cele mai mari şi mai vechi proiecte de infrastruc-tură de irigaţii din România, gândit încă din anii ’80 şi rămas la stadiul de idee pusă pe hârtie. Acum, după circa jumătate de secol, se discută din nou despre el. „Proiectul de construcţie a canalului de irigaţii Siret-Bărăgan este considerat o prioritate strategică pentru România, având un impact major asupra agriculturii şi pre-venind aridizarea unor regiuni semnifica-tive”, spune Cornel Popa, directorul ge-neral al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), care a răspuns la solici-tarea „Ziarului Financiar” privind acest proiect de anvergură.
Canalul porneşte de la acumularea Călimăneşti din judeţul Vrancea pe râul Siret şi este proiectat să traverseze judeţul Buzău până spre Ialomiţa, având o lungime totală de aproape 200 de kilometri şi s-ar putea iriga circa 600.000 de hectare. El a fost gândit ca o soluţie de a aduce apă din Siret către câmpia Bărăganului, o zonă recunoscută pentru fertilitatea solurilor, dar şi una dintre cele mai secetoase zone agricole din România, mai ales în ultimii ani.
Proiectul, relansat de Ministerul Agriculturii în 2022
Canalul Magistral Siret – Bărăgan, un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimănești și Lacul Dridu, trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, iar construirea sa urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigații în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundații în lunca Siretului și utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. În anul 2012 se estima că pentru realizarea acestui proiect ar fi nevoie de o investiție de 3,5 miliarde de euro, iar finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10 la sută din terenul agricol al României. Acesta însă a intrat într-un proces de degradare continuă a lucrărilor aflate în diverse faze de execuție, fiind necesară intervenția de urgență prin lucrări de reabilitare, modernizare și punere în valoare.
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) arată că realizarea acestui obiectiv de investiții va permite irigarea cu cheltuieli minime a suprafețelor agricole, întrucât aducțiunea apei este gravitațională. În prezent, proiectul se află în etapa I pentru primii 23 km ai tronsonului I, cu o lungime de 50 km, aflat pe raza județului Vrancea.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat, la jumătatea lunii noiembrie 2022, în dezbatere publică, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Programului naţional de reabilitare și înființare a infrastructurii principale de irigaţii și infrastructurii de desecare și drenaj. Conform documentului, se va reabilita Canalul Magistral Siret-Bărăgan și infrastructura principală de irigații din cadrul a 155 de amenajări de irigaţii viabile, care deservesc o suprafaţă de 2,6 milioane de hectare, în care se includ următoarele obiective: 190 staţii de pompare de bază, 257 de staţii de repompare, 49.117 m de conducte de refulare, 2.772.858 m de conducte îngropate, un colector, 4.086.015 m de canale de aducţiune, 3.581.683 m de canale de distribuţie şi 8.334 de construcţii hidrotehnice.
Investițiile se vor derula în trei etape. În etapa I se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din 71 de staţii de pompare de bază, 140 staţii de repompare, 125 m de conducte de refulare, 2.515.305 m de conducte îngropate, un colector, 1.858.742 m de canale de aducţiune, 1.949.448 m de canale de distribuţie şi 3.350 de construcţii hidrotehnice din 41 de amenajări de irigaţii pe care s-au constituit organizaţii şi federaţii ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, care au accesat măsura 125 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013.
În etapa a II-a se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din 87 de staţii de pompare de bază, 106 de staţii de repompare, 28.484 m de conducte refulare, 120.431 m de conducte îngropate, 1.789.365 m de canale de aducţiune, 1.546.818 m de canale de distribuţie şi 3.824 de construcţii hidrotehnice din 78 de amenajări de irigaţii viabile pe care s-au constituit organizaţii şi federaţii ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare care vor putea accesa submăsura 4.3 din cadrul PNDR 2014-2020.
În etapa a III-a se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din 32 staţii de pompare de bază, 11 staţii de repompare, 20.508 m de conducte refulare, 137.122 m de conducte îngropate, 437.908 m de canale de aducţiune, 85.417 m de canale de distribuţie şi 1.160 construcţii hidrotehnice din 36 amenajări de irigaţii viabile pe care nu sunt constituite actualmente organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI). În cazul în care se vor constitui, acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare.
Canalul Siret-Bărăgan a fost început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Până la începutul anilor 1990 s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură din cele două tronsoane, în zona Călimăneşti, Mărăşeşti, pe teritoriul judeţului Vrancea, canalul având o lungime de 50 de kilometri, din care
s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali. Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu. Acesta este şi cel mai costisitor.
Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Ar trebui să traverseze județele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și ar putea iriga mai bine de 500.000 de hectare de teren arabil.
Un inginer din Buzău propune extinderea canalului
Direcţia Agricolă Buzău a prezentat, la finele lunii martie 2023, un proiect care ar putea salva câmpurile Bărăganului de la secetă. Este vorba despre o idee ce aparţine unui inginer hidrotehnician din Buzău, Marin Petrică, unul dintre inginerii care au pus bazele Canalului de irigaţii Siret-Bărăgan. Concret, inginerul buzoian propune ca vechiului proiect să-i fie aduse îmbunătăţiri astfel încât să fie mărită suprafaţa irigabilă. Este vorba despre o deviere a Canalului Siret-Bărăgan pe cursul Călmăţuiului, printr-un nod hitrotehnic în dreptul Buzăului, fapt ce ar permite irigarea a 400.000 de hectare de teren din Buzău, Brăila, Galaţi, Vrancea şi Ialomiţa.
Pentru a-şi ilustra ideea, inginerul din Buzău a realizat, împreună cu elevii Liceului de Artă „Margareta Sterian” din Buzău şi cu reprezentanţii Direcţiei Agricole Buzău, prima machetă 3D a Canalului Siret Bărăgan. „Canalul Siret-Bărăgan, cu o lungime de 197 de kilometri, este prevăzut să preia apă din Acumularea Călimăneşti, lângă Focşani, şi merge până la Acumularea Dridu. Volumul de apă preluat se prevede a fi de 200 de metri cubi pe secundă şi irigă o suprafaţă între 600 şi 700.000 de hectare. Ca noutate, noi am vrea ca o parte din debitul de pe Siret-Bărăgan să fie preluat şi deversat în râul Călmăţui care deja este regularizat şi asigură o rapiditate în executare. Va deservi în jur de 350.000 de hectare. Avantaje sunt pentru fermierii din zona Ialomiţa, Vrancea, Galaţi, Buzău şi Brăila”, declara Petrică Marin.
Cosmin Florea, directorul Direcției Agricole, spunea că proiectul poate fi realizat şi pentru judeţul Buzău ar însemna salvarea de la secetă a unei suprafeţe importante, respectiv 50.000 de hectare, adică toate câmpurile din apropierea municipiului Râmnicu Sărat, exact acolo unde au fost înregistrate cele mai mari probleme din cauza secetei. „Proiectul mi se pare genial. Proiectul şi soluţia găsite de experţi sunt geniale pentru că, în afara faptului că se ţine cont de acest canal şi că nu vor mai fi exproprieri pe cursul Călmăţuiului, gândiţi-vă că putem avea şi zone cu potenţial inundabil unde înainte băltea apa şi anumite terenuri nu se puteau cultiva. Realizează două lucruri, proiectul nu trebuie luat de la zero, este deja investit în el. Îl văd realizabil şi, în momentul în care vom avea şi datele economice, îl vom prezenta ministrului Agriculturii. Apa acum curge degeaba pe cursul râului, trebuie valorificată”, declara Florea.
Dacă proiectul Canalului Siret-Bărăgan ar continua, ar reprezenta salvarea agriculturii româneşti. În total, canalul ar putea iriga peste 720.000 de hectare de teren. „Noi am putea fi grânarul Europei, în condiţiile în care noi irigăm cu Canalul Siret-Bărăgan 720.000 hectare de teren, dar importanţa strategică a acestui canal este faptul că apa este asigurată în mod gravitaţional”, explica inginerul Marin Petrică.
