Spionajul american confirmă Codul Roșu demografic. Buzăul, printre județele cu recorduri negative

O hartă realizată de Central Intelligence Agency (CIA), servicul de informații externe al Statelor Unite al Americii pune România în primele zece țări la nivel mondial unde atât sporul natural al populației cât și numărul de locuitori scade accentuat.  Aceste scăderi nu au fost egale în întreaga lume; în timp ce unele țări înregistrează o creștere explozivă, altele încep să se diminueze.

Într-o analiză a 236 de țări și teritorii din întreaga lume, s-a estimat că 40 dintre acestea au o populație în scădere, unele înregistrând un declin de 1 la sută pe an sau chiar mai mult. Datele au fost compilate ca parte a World Factbook al guvernului Statelor Unite, publicat de Agenția Centrală de Informații (CIA). „Acest (model de declin, n.r.) se datorează în principal ratelor de fertilitate persistent scăzute (și în unele cazuri extrem de scăzute), în special în multe țări din Europa și Asia de Est (dar și în Puerto Rico și Cuba)”, a declarat pentru Newsweek Tomas Sobotka, cercetător principal la Centrul Wittgenstein pentru Demografie și Capital Uman Global și director adjunct al Institutului de Demografie din Viena. „Țările cu un declin demografic accentuat combină adesea o fertilitate scăzută, emigrația și structuri ale populației relativ vechi. În special țările din Europa de Sud-Est și de Est și-au văzut populațiile scăzând rapid din cauza unei combinații de emigrație intensivă și fertilitate scăzută persistentă”, mai spune acesta.

Țările și teritoriile cu cele mai rapide scăderi ale populației sunt următoarele: Insulele Cook, Samoa Americană, Saint Pierre și Miquelon, Puerto Rico, Letonia, Lituania, Polonia, Estonia și România.

Campion la scăderea populației…

12 unități administrativ-teritoriale din România au înregistrat în ultimii 30 de ani o pierdere masivă a numărului de locuitori. Mai trist este că jumătate din acestea sunt din județul Buzău. Cea mai la îndemână explicație pentru care se pleacă atât de mult din acest județ este, spun economiștii, salariile mult prea mici.

Primele 100 de localități din topul localităților depopulate au pierdut echivalentul populației unui județ mai modest (de circa 300.000 de locuitori). Valea Salciei este într-o situație similară. De la peste 1.000 de locuitori, mai are mai puțin de 600. Celealte cinci localități care au pierdut mulți locuitori sunt Mărgăritești (populația a scăzut în ultimii 30 de ani cu 57,5 la sută), Cănești (50,2 la sută), Pardoși (54,15 la sută), Bozioru (45,77 la sută) și Lopătari (42,94 la sută). În Pardoși locuiesc 315 persoane și doar în ultimii 10 ani populația a scăzut cu 30,46 la sută.

În peste 20 de localități din România populația nu depășește 500 de oameni, cazul cel mai dramatic fiind cel de la Bătrâna, unde sunt 88 de localnici. Despre localitatea Bătrâna din Hunedoara s-a mai scris. Este cea mai mică din țară, având 88 de locuitori. A doua este Brebu Nou, urmată de Ceru-Băcăinți din județul Alba. De altfel, oamenii din cele mai mici 100 de localități ar încăpea adunați într-un oraș de dimensiunea Slatinei sau Călărașiului, iar primele cele mai mici 1.000 de localități ar încăpea în București.

Partea proastă e că scăderea populației nu este o veste bună din foarte multe motive. Pe plan fiscal înseamnă creșteri de taxe, iar în zona pieței muncii înseamnă creșterea vârstei de pensionare. Una peste alta, scăderea populației României, mai ales în perspectiva deceniilor următoare, ar trebui să le dea coșmaruri celor din Guvern. Să sperăm doar că toate aceste date vor fi luate foarte în serios de diriginții politici naționali.

… și la îmbătrânirea acesteia

România a înregistrat o scădere a populaţiei de 4 milioane de persoane în ultimii 30 de ani, ajungând în 2021 la nivelul din 1966, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei. El arată că ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus în ultimii ani, dar este încă la o valoare apreciabilă, la fel ca în alte țări din estul Europei. INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu zece ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).

Este binecunoscut faptul că țara noastră se confruntă cu fenomenul îmbă­trânirii populației, dar în unele județe acesta s-a accentuat îngrijorător în ultimii ani. Cu o speranță de viață tot mai mare, o natalitate în scădere și o migrație netă negativă (emigrează tot mai mulți româ­ni), pe fondul pensionării apro­piate a generației „baby boomer” (născută între 1946-1964), presiunile pe cheltuielile cu sănătatea, îngrijirea socială și pensii vor crește într-un ritm consistent, iar nevoia de creștere a taxelor devine evidentă, se arată într-o analiză a HotNews.

Județul Buzău bifează un loc printre județele cu cea mai „bătrână” populație din țară, într-un clasament pe țară, întocmit de Institutul Național de Statistică, care a analizat intervalul de referință 2012-2020. Cele mai „bătrâne” județe sunt Teleorman (vârsta medie este de 46,8 ani), Vâlcea (46,1 ani), Brăila (45 ani), Olt (44,7 ani), Hunedoara (44,5 ani), Mehedinți (44,5 ani), Buzău (44,5 ani) și Caraș-Severin (44 ani). La polul opus, cele mai „tinere” județe sunt Iași, Ilfov, Suceava și Bistrița Năsăud, cu vârsta medie a locuitorilor în jurul a 40 de ani.

Implicațiile fenomenului de îmbătrânire a populației se răsfrâng în foarte multe arii sociale. Astfel, autoritățile locale, ale căror venituri depind, în mare parte, de încasările din impozite și taxe, gestionează cu dificultate presiunea fiscală asupra contribuabililor. În județele foarte îmbă­trânite, cum e Teleorma­nul, creșterea taxelor în cazul populației (majoritar pensionare) nu prea poate fi aplicată, iar autoritățile se văd nevoite să taxeze suplimentar afacerile care au mai rezistat în zonă.

Peste jumătate din jude­țe îmbătrânesc cu o viteză mai mare decât media pe țară, iar centre universitare, cum e Clujul, suferă de „îmbătrânire”, vârsta medie urcând de la puțin peste 35 de ani, în urmă cu șase cicluri electorale, la aproape 42 de ani, se mai arată în aceeași analiză. Zonele mai bogate au o rată a decesului mai mică și tind să atragă lucrătorii mai tineri din alte județe, „întinerindu-și”, astfel, populația. Un fenomen similar are loc și în zonele mai sărace, dar acolo cauzele nu sunt de „import” de forță de muncă tânără, ci se bazează pe natalitatea ridicată.

Întreaga Europă este în proces de îmbătrânire, însă țara noastră se confruntă cu accentuarea acestuia. Printre posibilele efecte pe termen lung ale acestui fenomen se numără forța de muncă în scădere, creșterea taxelor pe muncă sau a cheltuielilor guvernamentale pentru asistență medicală și pensii, dar și schimbări structurale în economie, dat fiind că se va dezvolta simțitor piața de bunuri și servicii legate de persoanele în vârstă (îngrijire la domiciliu, cămine de bătrâni etc.).

Trei comune buzoiene, câte o singură naștere anul trecut

În România avem localități în care nu s-a născut niciun copil în ultimii trei ani, deci cu natalitate zero. Și avem alte sute de localități în care în 2023 au venit pe lume cel mult cinci copii. Populația îmbătrânește și se stinge în liniște. În urmă cu zece ani altfel stăteau lucrurile, dar în prezent situația este printre cele mai grave.

Ocoliș, Râmet (ambele din Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (din Hunedoara) sunt localități unde din 2021 nu a mai venit pe lume niciun copil. Tot în Alba, la Ceru Băcăinți, în ultimii trei ani s-a născut un singur copil. La fel și în Bunila (Hunedoara). În Bătrâna, anul de vârf al nașterilor a fost 1991, când au venit pe lume patru copii. Iar la Bunila, în 1993 s-au născut șase copii. De atunci, numărul lor a tot scăzut, an de an.

În 15 localități din România anul trecut s-a născut câte un singur copil. Printre ele se numără și trei comune din județul Buzău: Colți, Valea Salciei și Pardoși. Iar Blăjani, Chiliile și Mărăritești sunt printre cele 32 unități administrativ-terioriale din România în care s-au născut doar doi copii pe parcursul anului trecut.

Până în 2003, numărul nașterilor din mediul rural îl depășea pe cel al nașterilor de la oraș, cu circa 20.000 pe an. Ultimii 20 de ani s-a inversat această tendință, la oraș născându-se mai mult cu 21.000 de copii, potrivit datelor din 2023 ale Institutului Național de Statistică (INS).

În 2023, s-au născut puțin peste 150.000 de copii în România, un record negativ din 1930 încoace, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică. În 2022, au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021.

Societatea se schimbă din punct de vedere demografic și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere. Aceste schimbări vin pe fondul unui declin demografic fără precedent. În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.

Peste 70 la sută dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă – sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.