Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău deține o colecție impresionantă de aproximativ 1.000 de soiuri de fasole, cu o diversitate remarcabilă în culori și dimensiuni. Printre aceste soiuri se remarcă două varietăți deosebite: una cu păstăi ce pot depăși un metru în lungime, denumită popular „fasole la metru”, și o altă varietate cu boabe mari, de până la 2 centimetri în diametru, recuperată de la Muntele Athos cu ajutorul unui preot, scrie „Agerpres”.
Potrivit directorului BRGV, Costel Vînătoru, banca genetică din Buzău include peste 20.000 de genotipuri de plante, dintre care 1.000 sunt soiuri de fasole. Unele dintre acestea sunt populare la nivel național, iar altele sunt în curs de omologare. Fasolea colecționată la BRGV se distinge printr-o gamă variată de culori, de la verde și galben, până la mov și pestriț. O atracție specială o reprezintă fasolea ornamentală, cu flori de culori bogate, care este mai rar cultivată în România.
Varietatea de „fasole la metru” provine din Asia și a fost introdusă relativ recent în România. Păstăile sale sunt lungi, ușor de recoltat și apreciate pentru gustul lor. Costel Vînătoru menționează că primul soi din această categorie a fost descoperit în 1986 la Beceni, iar semințele sale au fost păstrate viabile până în prezent.
De asemenea, un alt soi rar, recuperat de la Muntele Athos, este caracterizat prin boabe mari, de până la 2 centimetri. Acest soi, asemănător cu fasolea Lima, a fost păstrat cu grijă în mănăstirile de la Athos și are un potențial ridicat de producție, ajungând la 5.000 de kilograme de boabe pe hectar. „Eu am început să strâng resurse din 1986, an de an am strâns şi colecţionat soiuri pe care le-am păstrat în mare parte prin mănăstiri, cu ajutorul unor oameni sufletişti care le-au păstrat cu mare atenţie. Vizavi de acest soi, undeva în jurul anului 1992 am avut posibilitatea să mă întâlnesc la Episcopia Buzăului cu un părinte care a venit de la Muntele Athos şi mi-a adus sămânţa, a fost un ajutor substanţial”, a spus Vânătoru pentru sursa citată.
El subliniază că, de-a lungul timpului, multe soiuri de fasole cultivate în România au dispărut din cauza schimbărilor climatice și a contaminării solurilor cu bacterii precum Xanthomonas. Totuși, fasolea rămâne o cultură cu potențial economic ridicat, fiind apreciată atât pentru consumul de păstăi verzi, cât și pentru boabe, contribuind totodată la menținerea fertilității solului prin fixarea azotului la rădăcini.
BRGV joacă un rol esențial în conservarea acestor resurse valoroase, permițând redescoperirea unor soiuri vechi și protejarea biodiversității agricole din România.
