Sirianul care a devalizat Foresta Nehoiu cere să fie eliberat după zece ani de închisoare

La începutul lunii noiembrie, Judecătoria Moreni va lua în discuție cererea sirianului Omar Hayssam, condamnat în dosarul răpirii jurnaliștilor români din Irak, precum și în alte patru dosare penale. Dacă va avea câștig de cauză, Hayssam ar putea părăsi România, scrie „Fanatik”.

Omar Hayssam cere să fie eliberat din închisoare, la mai bine de zece ani de la momentul în care a fost repatriat pentru a-și ispăși pedeapsa. Sirianul are nu mai puțin de cinci condamnări, pentru care a primit, în total, 64 de ani de închisoare. După contopirea pedepselor, a rezultat o condamnare de 24 de ani, pe care Hayssam vrea s-o reducă și mai mult.

Omar Hayssam este prima persoană care a fost judecată și condamnată pentru terorism, în ultimii 30 de ani, în România. Implicarea lui în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak i-a adus 20 de ani de închisoare, după ce procurorii au arătat că omul de afaceri se afla în legătură cu grupări teroriste din zona Golfului și  din Orientul Apropiat.

În 2006, înainte de pronunțarea sentinței definitive, Hayssam a fost eliberat din arest pe baza unor documente medicale controversate, din care reieșea faptul că suferă de cancer în formă avansată. Câteva zile mai târziu, el a fugit din țară, stârnind un scandal fără precedent, în urma căruia și-au dat demisia șeful Serviciului Român de Informații Radu Timofte, șeful Serviciului de Informații Externe Gheorghe Fulga, șeful Direcției Generale de Informații și Protecție Internă a Ministerului de Interne Virgil Ardelean și procurorul general al României Ile Botoș.

Din 64 de ani de închisoare, a rămas cu 24 de ani

Pentru fuga din țară, Hayssam s-a mai ales cu doi ani de închisoare. Celelalte condamnări sunt pentru infracțiuni economice, cu prejudicii de peste 20 de milioane de euro.

Pedepsele primite de Omar Hayssam: dosarul jurnaliștilor răpiți (20 de ani), dosarul „Manhattan” (24 ani), dosarul „Volvo Truck” (16 ani), dosarul „Foresta Nehoiu” (3 ani) și dosarul pentru fuga din țară (2 ani).

Între timp, Omar Hayssam a împlinit 60 de ani și are dreptul să ceară scurtarea pedepsei pe motiv de vârstă înaintată. În plus, el a a depus în instanță documente medicale care atestă faptul că are probleme de sănătate (suferă de Parkinson). La acestea se mai adaugă zilele petrecute în arest preventiv, în perioada 2005–2006 și condițiile grele de detenție. Anul acesta, Hayssam a cerut judecătorului de supraveghere a privării de libertate să constate că a executat un număr de 1.531 de zile în condiții necorespunzătoare, ceea ce echivalează cu o reducere de 306 zile. În acest sens, el a solicitat recalcularea duratei de executare.

Omar Hayssam susține că starea de sănătate nu i-a permis să presteze muncă în penitenciar, el petrecându-și destul de mult timp la infirmeria închisorii. În schimb, el spune că a participat la diverse programe educaționale și își dorește să-și continue studiile, intenționând să se înscrie la o școală doctorală. Hayssam nu a avut abateri disciplinare, în perioada de detenție și a fost recompensat de mai multe ori. Sirianul nu e la prima cerere de liberare condiționată. Cea mai recentă, respinsă de judecători, a fost în urmă cu exact un an.

I s-a retras cetățenia română

Dacă va reuși să-i convingă pe judecători să-l lase în libertate, Omar Hayssam ar putea avea soarta celuilalt condamnat din dosarul jurnaliștilor răpiți în Irak, Mohammad Munaf. Acesta a fost eliberat anul trecut, după șapte ani petrecuți în penitenciar, și a fost expulzat chiar a doua zi.

În 2016, lui Omar Hayssam i s-a retras cetățenia română, la solicitarea Serviciului Român de Informații. Conform procedurii, sirianul a fost scos din penitenciar și audiat la Autoritatea Națională pentru Cetățenie. La ieșire, el le-a spus jurnaliștilor că va fi „român în continuare” și că iubește această țară.

În luna noiembrie 2016, Curtea de Apel București l-a condamnat, prin decizie defi­nitivă, pe Omar Hayssam la 24 de ani de închisoare, iar pe fratele acestuia la 22 de ani de închisoare, în ultimul dintre dosare, „Manhattan”. Anterior, în același dosar, Omar fusese condamnat, în noiembrie 2015, de Tribunalul București – instanță de fond -, la 23 de ani și patru luni de închisoare, pedeapsă rezultată în urma contopirii condamnărilor primite în celelalte dosare în care a fost judecat. Condamnarea din dosarul Manhattan de la Tribunalul București din noiembrie 2015 a fost contopită la cea de 23 de ani și patru luni de închisoare rezultată după contopirea pedepselor primite în dosarele „Volvo”, „Foresta Nehoiu” și cel al răpirii celor trei jurnaliști.

Omar Hayssam a fost deferit justiției de procurorii DIICOT în 14 octombrie 2005 și condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliștilor Mari Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad. În noiembrie 2012, instanța supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo”, în care a fost acuzat că a înșelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria și Egipt la firmele controlate de el. În dosarul „Foresta Nehoiu”, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanța supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanțele inferioare dispuseseră achitarea lui și a celorlalți inculpați.

De ce a orchestrat Omar Hayssam răpirea jurnaliștilor români

Judecătorii instanței supreme notează că Omar Hayssam a pus la cale și a orchestrat în 2005 răpirea a trei jurnaliști români în Irak pentru a „poza ca erou” în contextul în care era urmărit penal pentru infracțiuni economice: „Intenţiile infracţionale ale lui Omar Hayssam au fost animate de la bun început de dorinţa acestuia de a evita măsurile ce puteau fi luate în mod legal împotriva sa ca urmare a procedurilor judiciare iniţiate de autorităţile competente în luna noiembrie 2004, relativ la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, privatizări frauduloase etc.

În cadrul planului său infracţional, Omar Hayssam intenţiona să procedeze la răpirea jurnaliştilor români pentru a putea ulterior <să pozeze> în salvator al acestora, considerând că printr-un astfel de <act de eroism> va obţine recunoştinţa autorităţilor române şi va fi exonerat de o eventuală răspundere penală. În paralel, acesta urmărea şi scoaterea din România a contravalorii afacerilor sale sub pretextul plăţii unei recompense către <răpitorii> jurnaliştilor români. Pe aceeaşi linie de gândire, Omar Hayssam urmărea ca la un moment dat să părăsească definitiv teritoriul României. Procesul de terorism şi acuzaţiile privindu-l pe Omar Hayssam, unice în istoria de până atunci a României, era cunoscut atât de membrii familiei sale, cât şi de întreaga opinie publică, acuzaţiile aduse acestuia făcând obiectul unei ample dezbateri în cadrul mass-media şi generând vii emoţii în rândul întregii societăţi româneşti”, se arătă în motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a condamnării sirianului pentru terorism.