Tradiția înroșirii ouălor de Paști este una dintre cele mai vechi și încărcate de semnificații obiceiuri pascale, păstrată cu sfințenie din generație în generație. Deși cercetătorii nu pot stabili cu exactitate când și unde a fost înroșit primul ou, mărturiile arheologice și folclorice atestă prezența acestui simbol în culturile din cele mai vechi timpuri.
Oul, simbol al Creației și al biruinței divine, este prezent în mitologiile multor popoare ca sursă a vieții și început al lumii. În tradiția românească, oul roșu este considerat un puternic apărător împotriva răului – alungă duhurile rele, protejează casa de farmece și grindină, și păstrează armonia spirituală în gospodării.
Transmisă de la primii creștini, credința în oul roșu a devenit parte integrantă a ritualurilor pascale. Potrivit folclorului din Bucovina, sângele Mântuitorului, scurs de pe cruce, a înroșit ouăle așezate de Maica Domnului la picioarele Sale. De atunci, oul roșu a rămas simbol al jertfei, al Învierii și al speranței în credința creștină.
În multe zone ale țării, precum județul Tulcea sau Țara Bârsei, tradiția ouălor înroșite este însoțită de legende locale și practici cu rol protector și comemorativ. Dincolo de culoarea sa intensă, oul roșu devine o icoană a credinței vii, un element sacru al memoriei colective.
„Prin județul Tulcea se spune că, pe când Hristos era pe cruce, îl rugă să facă o minune, pentru ca minunea să poată cunoaște că este fiul lui Dumnezeu. Abia isprăvi rugăciunea, și minunea se arătă: pietrele svârlite asupra lui Hristos se prefăcu în ouă roșii. În Bucovina se povestește că, pe când Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului crezând că va îndupleca pe jidovi să nu-l mai chinuiască, aduse o coșarcă plina cu ouă. Jidovii, însă, mai rău se întărâtară și când Hristos le ceru apă, ei îi dete oțet și urzici. Maica Domnului puse coșarca la picioarele celui răstignit și începu a plânge. Sângele din rănile Mântuitorului curgând peste ouă, le înroși, iar Hristos spuse celor de față că de acuma să facă ouă roșii întru amintirea răstignirii lui. După ce a înviat Hristos, Maica Domnului a făcut ouă roșii și pască, pe care le împărțea oamenilor ce îi întâlnea, spunându-le: <Hristos a înviat!>”, se arată în studiul de folclor „Ouăle de Paști” de Artur Gorovei (București, 1937), citat de Muzeul Național al Țăranului Român.
