În 26 octombrie, românii sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, numit Sâmedru în tradiţia populară, iar în 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou – Basarabov, patronul oraşului Bucureşti.
Astăzi, începând cu ora 12.00, în Capitală, va avea loc Procesiunea „Calea Sfinților”, cu Sfintele Moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale Sfântului Ierarh Nectarie, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama aduse din Mitropolia de Veria, Grecia. La aceste procesiuni sunt așteptați credincioșii, mai ales că vremea se anunță frumoasă.
Tradiţii populare de Sâmedru, patronul iernii pastorale
După hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru este o sărbătoare însemnată a toamnei pentru creștini. Conform superstițiilor pastorale, ziua de Sf. Dimitrie reprezintă începutul iernii.
„Sfântul Dumitru este considerat și patronul păstorilor. Este ziua in care ciobanii afla cum va fi iarna. Aceștia își așează cojocul în mijlocul oilor și așteaptă să vadă ce oaie se va așeza pe el. Daca se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar daca se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră. Un alt mod de a afla cum va fi iarna, este să urmărești mersul oilor în dimineața sărbătorii Sfântului Dumitru. Dacă dimineața se va trezi întâi o oaie albă și va pleca înspre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră și va pleca spre nord, iarna va fi ușoară”, spcrie crestinortodox.ro.
Ziua Sfântului Dumitru era considerată și o zi a soroacelor. Împreună cu „Sângiorzul”, din 23 aprilie, „Sâmedru” împarte anul pastoral în două anotimpuri : vara şi iarna. Tradiţia spune că Dumnezeu le-a încredinţat celor doi sfinţi cheile vremii. Sfântul Gheorghe deschide vara, iar Sfântul Dumitru închide vremea caldă. Popular, anul este aseamănat cu o casă care are două uşi ce dau afară: una stă descuiată o jumătate de an şi este păzită de Sfântul Gheorghe, pe cealaltă o deschide Sfântul Dumitru, de ziua lui.
Toamna, „de Sâmedru”, este ziua soroacelor, momentul socotelilor pentru învoielile şi afacerile tocmite în primăvară, la Sângiorz. La data respectivă, ciobanii coboară de la munte şi lasă oile în gospodăriile stăpânilor lor, se achită datorii, se fac tot felul de neguţătorii şi toată lumea se pregăteşte pentru iarnă.
Sfântul Dumitru, după cum s-a înțeles cu Sfântul Gheorghe, trebuie să desfrunzească pădurea şi să-i adune pe toţi gospodarii de la muncile câmpului la ziua recoltei ca să se bucure de roadele acumulate.
Cine au fost cei doi sfinți
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir a trăit la sfârşitul secolului III, în vremuri nefaste pentru creştinii care era forţaţi să renunţe la religia lor, dar părinţii lui, cu toate riscurile, au ales să îşi crească copilul în această credinţă. După moartea părinților, Dimitrie a fost ales prefect al Thesalonicului. Împăratul Maximilian a dispus arestarea şi întemniţarea lui pentru că era susținător al creștinilor. Dimitrie, a fost pus să lupte în arena cu barbarul Lie, gladiatorul favorit al lui Maximilian, temut de toţi adversarii pentru impresionanta sa statură şi ferocitate. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie l-a ucis pe barbar, iar împăratul a ordonat imediat uciderea lui . În timp ce se ruga în temniţă, la 9 aprilie 304, tânărul Dimitrie a fost ucis, dar în jurul moaştelor sale au continuat miracolele.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou – Basarabov a trăit în secolul XIII, în timpul „imperiului” de la Târnovo întemeiat de fraţii Petru şi Asan. Dimitrie s-a născut în satul Basarabov din părinţii săraci care nu l-au putut da la învăţătură şi ani în şir a păscut vitele şi oile ţăranilor. Tradiţia spune că pe când îşi păştea turma pe malul răului Lom, Dimitrie a călcat din nebăgare de seama un cuib de pasăre cu pui şi s-a simţit atât de vinovat încât şi-a pedepsit piciorul care greşise, mergând desculţ 3 ani, fie iarnă, fie vara.
Tradiţia spune că moaştele Sfântului Dimitrie au fost puse într-o biserică nou ridicată de un domn al Ţării Româneşti în Basarabov, pentru a fi cinstite de credincioşii care se îndreptau mereu spre satul în care văzuse lumina zilei.
În iulie 1774, moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou au fost aşezate cu mare cinste în Biserica Patriarhală a Mitropoliei din Bucureşti şi în felul acesta, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştiului şi al întregii Ţări Româneşti.
Cuviosul Dimitrie cel Nou de la Basarabi a fost proclamat ocrotitor al Bucureştiului în anul 1792, în vremea păstoririi Mitropolitului Filaret al II-lea.
Moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, păstrate în Catedrala Patriarhală, sunt pregătite în fiecare an cu ocazia sărbătorii sale, de pe 27 octombrie, pentru a fi cinstite de miile de închinători care participă la pelerinajul din Capitală.
