Semnal de alarmă în Colegiul Prefectural: Concediile medicale „pe nașpa” sufocă bugetul Casei de Sănătate

În timp ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate a prezentat în mod triumfalist scăderea numărului de zile de concediu medical acordate în România pe parcursul anului trecut – cu un milion de zile mai puține față de anul precedent -, din teritoriu lucrurile se văd cu totul altfel. Un exemplu în acest sens îl reprezintă luarea de poziție a directorului Casei Județene de Asigurări de Sănătate Buzău, juristul Simona Anghel, pe parcursul ultimei ședințe a Colegiului Prefectural, când a cerut sprijinul Guvernului pentru modificarea legislației în ceea ce privește controlul concediilor medicale de către casele de asigurări teritoriale.

Reamintim că premierul Marcel Ciolacu a declarat, la începutul ședinței de Guvern joia trecută, că se bucură să constate că în România s-au acordat, în anul 2024, „cu un milion de zile de concediu medical mai puțin față de 2023″. Aceasta după ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate a făcut publice datele privind concediile medicale acordate anul trecut în România: peste 3,2 milioane de certificate de concediu medical și peste 7,3 milioane de zile de concediu. În anul 2023 fuseseră acordate peste 3,3 milioane de certificate de concediu medical și peste 8,3 milioane de zile de concediu, arată datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Cele mai multe zile de concediu medical în anul 2024, 4.591.905 zile, au fost acordate pentru „persoane ce se adresează serviciilor de sănătate pentru motive legate de reproducere”.

De ce își iau românii concediu medical

• Persoane ce se adresează serviciilor de sănătate pentru motive legate de reproducere – 4.591.905 zile
• Risc maternal – 863.044 de zile
• Tumora malignă a sânului – 777.569 de zile
• Alte afecțiuni ale discurilor intervertebrale – 685.886 de zile
• Fractură (membru inferior) – 545.892 de zile
• Fractură (membru superior) – 356.087 de zile
• Luxație, entorsă și întindere de ligamente ale articulației – 285.770 de zile
• Infarct cerebral – 270.761 de zile
• Dorsalgii – 266.722 de zile
• Tuberculoza aparatului respirator – 254.099 de zile.

Casa de Asigurări de Sănătate a prezentat, de asemenea, și situația sumelor restante pentru plata concediilor medicale la finalul lunii februarie: 4,2 miliarde de lei.

Ciolacu: „Mă bucur că avem cu un milion de zile de concediu medical mai puțin”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joia trecută, în debutul ședinței de Guvern, că a văzut datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu privire la concediile medicale și spune că, „în urma intervenției” sale de anul trecut, se bucură să constate că „avem cu un milion de zile de concediu medical mai puțin față de 2023(…) Calculat la salariul mediu, înseamnă o economie la buget de aproape 250 de milioane de lei. Toți românii care au nevoie justificată de concediu medical pentru a se trata vor beneficia în continuare pe deplin de acest drept, dar trebuie să fim atenți să nu existe abuzuri”, a mai spus Ciolacu.

Președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, Sandra Alexiu, a comentat situația concediilor medicale acordate în ultimii doi ani, arătând că, deși cifrele sunt mari, în topul codurilor pentru care s-au acordat zile de concediu sunt doar femei gravide, cancere, pacienți cu accidente vasculare cerebrale și crize de hernie de disc. „Nici vorbă de junghi și tuse, cum spunea premierul”, spune medicul, citat de News.ro. „Cine crede că toți acești pacienți ai noștri mint, nu sunt bolnavi și ar putea merge la serviciu e cinic, nu știe cum e să duci o sarcină cu probleme, să primești și să porți cu tine diagnosticul de cancer, să cari baxuri de sticle pline cu spatele făcut praf sau să conduci în transportul în comun mașini de când lumea sau să ai o mână/un picior rupte”, a mai spus medicul.

Primul ministru afirma, în februarie anul trecut, că în România s-au înregistrat 274.000 de concedii medicale acordate pentru dureri de spate și 187.000 de concedii medicale acordate „pentru strănutat și răceală”, el arătându-se nemulțumit de faptul că pentru astfel de afecțiuni se dau concedii medicale. „Au fost 274.000 de concedii date pentru că ne-a durut spatele. Au fost 187.000 de concedii medicale date în România fiindcă am strănutat și am fost răciți. Dacă vrem să încurajăm… deci trebuie făcută o distincție clară între cei care au nevoie, se află într-o nevoie, care au o boală gravă, între doamnele însărcinate, concediu, știți foarte bine că cheltuielile cele mai mari sunt când e copilul foarte mic”, spunea atunci Marcel Ciolacu.

Din teritoriu se vede altfel

Situația se vede altfel din teritoriu, cel puțin de la nivelul caselor județene de asigurări de sănătate. Un semnal de alarmă a fost tras miercuri, în ședința Colegiului Prefectural, de către directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Buzău, juristul Simona Anghel, care consideră că situația privind concediile medicale a scăpat de sub control, iar singura soluție ar fi schimbarea rapidă a legislației care reglementează verificarea actelor medicale care acordă acest tip de concediu; ea chiar a cerut sprijinul prefectului pentru rezolvarea acestei probleme.

„Avem sesizări. Vin angajatorii la noi și ne spun că știu că angajații nu sunt bolnavi, sunt plecați în străinătate. Nu avem cum să-i ajutăm. Dacă nu avem o legislație foarte bine pusă la punct, noi scăpăm din mână aceste concedii medicale. Deja sunt scăpate de sub control! Vă rugăm, tot timpul să ridicați această problemă, dacă mai rămân concediile medicale la Casa de Asigurări de Sănătate și nu se schimbă legea în ceea ce privește verificarea și controlul, o să intrăm într-un colaps fantastic”, a spus Simona Anghel.

Conform acesteia, anul trecut au fost verificate aproape 6.000 de concedii medicale la nivelul județului Buzău și toate au fost în regulă. Aceasta pentru că, a explicat directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, instituția are competențe limitate în aceste verificări; angajații CJAS pot controla doar ceea ce este scris pe certificatele de concediu, dar nu pot verifica ce este în spatele acestora, respectiv analize, proceduri sau cum a fost pus diagnosticul care atestă că angajatul are nevoie de repaus. „Anul trecut, în timpul celor 11 controale au fost verificate 5.959 de concedii medicale. Nu s-a dat nicio sancțiune, nicio amendă. De ce? Pentru că erau în regulă. Sunt controale operative sau tematice. Ne ducem la medicii prescriptori, vedem dacă au convenții pentru eliberarea concediilor medicale și toți au. Pacientul este trecut corect în registru. Deci noi verificăm doar documentația. Ce este în spatele acestei prescripții noi nu putem verifica! Nu putem verifica dacă sunt în spate analize de sânge, consum de medicamente etc. Noi avem un singur medic care se ocupă de programele pe care le derulăm. Nu avem medici experți în medicina muncii”, a explicat Simona Anghel.

Aceasta a vorbit și de consecințele financiare pe care le suportă angajatorii, respectiv întârzierile în recuperarea banilor plătiți inițial de firme angajaților aflați în concediu medical, dat fiind că în acest moment abia se fac plățile pentru concediile medicale acordate în luna mai 2024.

În acest context, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate este de părere că ar trebui schimbată de urgență legislația în acest domeniu. În plus, o soluție ar fi și implicarea în acțiunile de control a medicilor specialiști în medicina muncii, angajați ai Caselor de Pensii, dar și a medicilor de medicina muncii care au colaborare cu agenții economici.

Conform Simonei Anghel, topul concediilor medicale acordate anul trecut la nivelul județului Buzău este deschis de specialiștii neurologi, urmați de ortopezi și de medicii de familie.

Totuși, se pot face verificări

În România, angajatorii au posibilitatea să verifice autenticitatea unui concediu medical atunci când există suspiciuni că un angajat beneficiază de acest concediu fără să îndeplinească condițiile legale. Deși Legea 183/2015 a eliminat posibilitatea angajatorilor de a efectua verificări directe la domiciliul angajatului, există totuși un cadru legal clar care le permite să sesizeze autoritățile competente – Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și casele județene de asigurări de sănătate (CAS) – pentru a desfășura un control amănunțit.

În cazul în care angajatorul suspectează că un angajat ar fi beneficiat nejustificat de concediu medical, acesta poate iniția un control prin sesizarea Casei de Asigurări de Sănătate (CAS). Pașii procedurali sunt următorii:

• sesizarea la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) – angajatorul poate sesiza CAS în legătură cu concediul medical acordat angajatului său. Sesizarea trebuie să conțină informații precise, cum ar fi istoricul concediilor medicale ale angajatului, certificatul medical contestat și dovada realizării stagiului de cotizare;
• formarea echipei de control – o echipă de control, formată din medici și reprezentanți ai autorităților (Ministerul Sănătății, CNAS, Direcțiile de Sănătate Publică etc.), va verifica autenticitatea concediului medical. Controlul include analiza documentelor medicale relevante: fișele de consultație, biletele de externare, recomandările terapeutice etc.;
• verificarea medicului prescriptor – echipa de control va verifica dacă medicul care a eliberat certificatul de concediu medical a respectat procedurile legale. Vor fi verificate concordanțele dintre diagnostic, planul de recuperare și recomandările date pacientului;
• verificarea angajatului – dacă este cazul, se pot face anchete asupra programului angajatului în perioada concediului medical. În plus, autoritățile pot solicita o confirmare de diagnostic de la un alt specialist, pe cheltuiala angajatorului;
• raportul de control – după efectuarea verificărilor, echipa de control întocmește un raport care poate include propuneri de validare, respingere sau amânare a concediilor medicale. Acest raport va fi transmis angajatorului și poate duce la sesizarea comisiei de disciplină sau a Colegiului Medicilor din România, dacă se constată nereguli grave.

În urma controlului, dacă se dovedește că angajatul nu respectă recomandările medicului sau simulează boala, concediul medical poate fi invalidat, iar indemnizația de incapacitate temporară de muncă nu va fi decontată. De asemenea, medicul care a eliberat certificatul poate fi sancționat, iar în cazuri grave se pot aplica amenzi sau sancțiuni administrative. Legea prevede sancțiuni atât pentru angajatori, cât și pentru medici. În cazul în care se constată abateri, medicii pot fi sancționați cu amenzi între 1.000 și 2.500 de lei. În plus, pot fi investigate și abaterile angajatorilor care nu raportează corect concediile medicale sau care nu respectă reglementările legale. Angajatul beneficiază de dreptul de a fi protejat împotriva abuzurilor; legea stipulează clar că nu poate fi verificat la domiciliu decât în condițiile în care există suspiciuni temeinice și controlul se face prin autoritățile competente, arată site-ul „Legislație și Dreptul Muncii” într-o postare din 16 ianuarie 2025.