Se renunță la creșterea impozitului pe locuințe?

Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal iau în calcul să renunțe la creșterea impozitului pe locuințe, după ce nu s-a ajuns la o înțelegere cu primarii din teritoriu, susțin surse oficiale citate de HotNews.ro

Coaliția ar urma să decidă în cursul acestei săptămâni dacă vor crește taxele locale, prin creşterea bazei de impozitare cu 50 la sută. Potrivit surselor citate, PSD și PNL nu au reușit să ajungă la un acord cu reprezentanţii autorităţilor locale privind majorarea impozitului. „Ne gândim să luăm în calcul o respingere a Ordonanţei în Camera Deputaţilor și să se renunțe deocamdată la această măsură”, au spus sursele citate.

Ordonanța privind majorarea taxelor se află în dezbaterea Parlamentului. La Senat, PSD-PNL-UDMR au depus un amendament care prevedea creşterea cu 50 la sută a valorii impozabile, iar la începutul lunii octombrie primarii PSD au transmis conducerii Coaliției că nu sunt de acord cu formula de aplicare a impozitului pe proprietate.

Totodată, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că varianta privind stabilirea acestor impozite după grilele notariale a fost amânată, după ce autorităţile locale au atenţionat că ar fi imposibil de realizat până la finalul anului 2022.

Ce obiecțiuni au avut primarii social-democrați

Primarii social-democrați au avut, la jumătatea lunii octombrie, o ultimă întâlnire cu președintele PSD Marcel Ciolacu și cu conducerea partidului. Prima parte a discuției s-a purtat la Parlament, în Consiliul Politic Național al PSD, dar continuare a avut loc la Vila Lac 2. Tema discuțiilor s-a învâritit în jurul modului în care să se majoreze impozitele locale și cine să își asume răspunderea. În funcție de răspunsurile la cele două întrebări, au apărut mai multe scenarii posibile. Cu câteva zile înainte de discuțiile din interiorul PSD, primarii de municipiu s-au întâlnit și cu premierul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre scenariile legate de majorarea impozitelor în 2023.

În actualul cadru legislativ, consiliile locale sau cele din sectoarele municipiului București pot majora impozitele locale într-un interval cuprins între 0,08 la sută și 0,2 la sută din valoarea impo-zabilă a clădirii. Pentru a majora impozitele, consiliile locale ar trebui să se apropie de pragul superior, dar răspunderea ar reveni atunci explicit administrațiilor locale. Astfel, o primărie care a decis majorarea coeficientului de la 0,08 la sută la 0,12 la sută, va trebui să explice cetățenilor măsura luată. Răspunderea ar fi în acest caz exclusiv locală.

„Să nu generăm o panică. Creșterea este de 80 de lei sau de 100 de lei pe un an de zile. Gândiți-vă că intrăm în încetare de plăți la nivel de primării, satele și orașele trebuie să funcționeze. Guvernul e presat să susțină compensarea la gaz și energie. Avem cele mai mici taxe și impozite din Uniunea Europeană”, a fost poziția președintelui executiv al Asociației Municipiilor din România, primarul de Buzău Constantin Toma, citat de „Europa Liberă”.

De asemenea, Guvernul a decis în luna iunie că impozitele locale se vor stabili pe baza grilei notariale. Primarii au pus presiuni, iar aplicarea grilei notariale se va face după alegerile din 2024, moment-cheie pentru electorat și partide. Grila notarială ar fi majorat mai mult impozitele, susține președintele executiv al Asociației Municipiilor din România. „Am fost la întâlnirea de la Vila Lac. Față de ce ne așteptam, credem că e relativ bine. Am reușit să ducem în 2025 sau 2026 impozitarea clădirilor și terenurilor bazată pe grila notarială. Din simulările făcute împreună cu colegii din Asociația Municipiilor din România, puteau fi creșteri și de 400 la sută”, a mai spus, pentru sursa citată, Constantin Toma, președinte executiv al Asociației Municipiilor din România.

Cum a apărut ideea majorării impozitului pe proprietate

În Programul Național de Redresare și Reziliență apare ideea revizuirii impozitului pe proprietate, fără a se preciza în ce condiții. Președinții asociațiilor locale susțineau, în vara anului 2021, că nu au fost consultați de Guvern, dar spuneau că sunt de acord cu majorarea impozitului pe proprietate, despre care spun că este la o cotă foarte joasă la nivelul Uniunii Europene.

Problema încasărilor la buget este cuplată în PNRR de nevoia unei reforme fiscale care să atingă și impozitul pe proprietate, pe lângă cel pe venit și muncă. Reforma gândită la Palatul Victoria vizează proiectarea unor sisteme informatice de date în ceea ce privește impozitarea proprietăților din România deoarece, în prezent, autoritățile nu au acces la un astfel de instrument. Guvernul intenționează să trimită un proiect în Parlament pentru modificarea Codului fiscal până la finele lui 2022, iar printre modificările vizate se află și impozitul pe proprietate. Dorința Executivului este de a întrerupe practica folosită în prezent prin care baza de impozitare a unei clădiri nu are legătură cu valoarea de piață a imobilului. Totodată, se precizează în PNRR că se va lărgi intervalul de impozitare pentru proprietăți care poate fi impus de autoritățile locale.

Cum traduc primarii intențiile Guvernului din PNRR

Guvernul și Parlamentul pot stabili modificarea Codului Fiscal, dar impozitele locale sunt colectate de autoritățile din teritoriu. Structurile asociative ale municipiilor, orașelor și comunelor nu au fost consultate când s-a discutat cu Comisia Europeană despre revizuirea sistemului de impozitare a proprietății.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, nu respingea nici în iunie 2021 ideea venită de la Palatul Victoria, chiar dacă la vremea respectivă nu exista o discuție aplicată pe subiect între autoritățile locale și Guvern. „Ideea nu este rea, impozitul pe proprietate în România este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar la nivel local avem nevoie de mai mulți bani”, declara Toma pentru „Europa Liberă”.

Codul Fiscal în vigoare prevede ca „impozitul pe clădiri să fie stabilit de consiliile locale”,  iar marja în care acestea pot decide este între „0,08 la sută și 0,2 la sută”. Primarul Toma spunea că municipiul Buzău a ajuns la o cotă de 0,12. Puține primării s-au dus la pragul de sus în ceea ce privește impozitarea pe proprietate de teama electoratului, dat fiind că în 2020 au fost alegerile locale, iar tema a fost una sensibilă. „Am mărit impozitele în Buzău cu 50 la sută, de la 0,08 le-am dus la 0,12 la sută pentru că nu mai puteam să funcționăm. Oamenii nu au fost foarte fericiți. Românii au fost obișnuiți că banii vin undeva de sus, din eter. Am primit foarte multe critici, foarte multe înjurături, de-a dreptul”, a explicat decizia din municipiul Buzău primarul Constantin Toma. „Oamenii fiind obișnuiți doar să primească și mai puțin să dea, nu sunt mulțumiți”, era mesajul transmis de primarul buzoian.

Datele arată că în Transilvania gradul de impozitare pentru proprietate este mai ridicat. În Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, cotele sunt mai reduse. Decizia aparține consiliilor locale. Primarul Toma susținea că mai mulți bani înseamnă mai multe investiții, dar că oamenii trebuie să accepte majorarea impozitului pe proprietate, chiar dacă veniturile lor nu se compară cu cele din UE. „Ce a fost întâi, oul sau găină? Trebuie să începem de undeva. Cel mai sigur lucru este că nu avem bani suficienți. Fiecare trebuie să contribuie, în funcție de proprietatea pe care o are la avere comună. Ne trebuie mai mulți bani pentru că avem nevoie de mai multe investiții pentru a schimba viața oamenilor și pentru a avea un viitor mai bun”, este explicația primarului Toma.

Datele din Buzău arată că gradul de colectare a coborât dramatic în 2020 și exista un gol de 12 milioane de euro la venituri. „A trebuit să măresc impozitele pentru a aduce mai mulți bani pentru că nu acopeream nici cheltuielile de funcționare, ce să mai zic de investiții. Am mărit cu 300 la sută cota pentru persoanele juridice. Se mutaseră notariate, cabinete de avocați, farmacii, tot felul de firme. Își declarau proprietățile pe persoană fizică, își desfășurau activitățile comerciale acolo și nu puteam lua bani. Un primar se duce pe cotă, de ce să te pui cu populația, te duci la maxim la firme, că aia nu țipă, doar plătesc”, susținea președintele executiv al Asociației Municipiilor din România.