Populația școlară din județul Buzău – așa cum reiese din raportul privind bilanțul educațional pe anul 2025 prezentat Instituției Prefectului de către Inspectoratul Școlar -, reflectă o realitate complexă: scăderea demografică, migrația și riscul abandonului școlar impun adaptarea continuă a sistemului educațional.
La finalul anului școlar 2024-2025, în școlile județului erau înscriși 56.372 de copii și tineri, de la cei mai mici, din antepreșcolar (doar 752) până la postliceal (1.854 de elevi). În primii ani de școală, cifrele sunt mari: peste 10.000 de copii frecventau grădinițele, iar în clasele primare erau 16.613 elevi. Pe măsură ce nivelul crește, numărul scade – gimnaziul avea 13.472 de elevi, iar liceul 11.689, arătând o tendință naturală de scădere odată cu vârsta.
Un semnal de alarmă vine însă dinspre clasa pregătitoare. Dacă la sfârșitul anului școlar 2023-2024 erau 3.430 de copii, iar în 2024-2025 s-a înregistrat o ușoară creștere la 3.529, înscrierile pentru anul 2025-2026 arătau o scădere la 2.901 copii până la data de 8 august. Inspectoratul Școlar Județean Buzău explică această evoluție: „Această scădere indică o nevoie urgentă de măsuri pentru stimularea participării la învățământul primar și prevenirea abandonului timpuriu”.
Rata abandonului școlar rămâne, de altfel, o preocupare constantă. Statisticile oficiale arată că aproximativ 1,05% dintre elevi părăsesc școala, iar motivele sunt multiple: dificultăți socio-economice, dezinteres față de educație, probleme familiale sau chiar căsătorii timpurii și sarcini. „Aceste cauze sunt complexe și interconectate, necesitând intervenții coordonate”, notează reprezentanții IȘJ Buzău în raport.
Pentru a reduce abandonul, școlile au început să implementeze programe de sprijin socio-emoțional, consiliere psihologică și mentorat, dar și resurse educaționale suplimentare, activități extracurriculare și planuri personalizate pentru elevii vulnerabili. În paralel, bursele și ajutoarele financiare ajută familiile să susțină educația copiilor, iar colaborarea dintre școală, familie și comunitate devine tot mai importantă.
Un alt capitol al acestei povești este migrația educațională. În 2024, 173 de elevi români care studiaseră în străinătate au cerut echivalarea studiilor: Italia, Spania, Anglia, Germania, Franța, Cipru, Suedia, Irlanda, SUA sau Liban. La clasa pregătitoare, de exemplu, 33 de copii reveneau în România: „Italia (4), Spania (3), Anglia (11), Germania (7), Cipru (1), Franța (5), Suedia (1), Irlanda (1)”. În anul școlar 2025-2026, numărul cererilor a scăzut la 31, provenind din țări ca Spania, Anglia, Italia, Germania, Franța, Belgia, Suedia, Republica Moldova sau Kuwait.
Dincolo de statistici, cifrele vorbesc despre copii care trebuie sprijiniți, despre familii care se străduiesc să asigure educația copiilor lor și despre comunități care încearcă să transforme aceste provocări în șanse pentru viitor.
1.025 copii cu risc de abandon școlar au fost consiliați
Datele centralizate prezentate de ISJ Buzău indică rezultate concrete: 1.025 de copii în risc de abandon școlar au beneficiat de consiliere, iar rata de reducere a absenteismului cronic a ajuns la 100% în județ. De asemenea, 18.500 de unități de învățământ au fost monitorizate prin Planul de Siguranță, iar peste 19.000 de elevi au participat la activități de consiliere de grup.
Conform Inspectoratului Școlar, aceste inițiative „demonstrează un model integrat de prevenție a absenteismului și abandonului școlar, combinând monitorizarea, consilierea, sprijinul material și colaborarea cu autoritățile și comunitatea”.
În anul 2025, Inspectoratul Școlar Județean Buzău a implementat un set complex de măsuri menite să sprijine elevii aflați în dificultate și să asigure un mediu educațional sigur și incluziv. Monitorizarea atentă a frecvenței școlare a fost esențială: „Unitățile de învățământ au fost sprijinite în implementarea unor mecanisme eficiente de monitorizare a prezenței elevilor, prin evidențe zilnice și raportări periodice către Inspectoratul Școlar Județean Buzău, identificarea timpurie a elevilor cu risc de absenteism și colaborarea cu diriginții, consilierii școlari și profesorii de sprijin”, se arată în raport.
Elevii identificați cu risc de abandon au beneficiat de programe de consiliere individuală și de grup, activități remediale și planuri educaționale personalizate, precum și de implicarea activă a familiilor în procesul educațional. Aceste intervenții au contribuit semnificativ la creșterea motivației și participării școlare.
De asemenea, sprijinul material și logistic a vizat reducerea barierelor care pot conduce la absenteism: rechizite, manuale, echipamente digitale, transport școlar și mese calde. În paralel, au fost derulate programe educaționale precum „Școala după Școală”, activități extracurriculare și proiecte finanțate prin PNRR și alte programe europene, menite să crească atractivitatea școlii și implicarea elevilor.
Inspectoratul Școlar a pus accent și pe siguranța elevilor, implementând „Planul Teritorial Cadru de Siguranță Școlară” și campanii de conștientizare pentru prevenirea bullying-ului și violenței. Parteneriatele cu autoritățile locale, Poliția Română, ONG-urile și instituțiile comunitare au transformat siguranța școlară într-o realitate operațională.
