Managementul deşeurilor din partea autorităţilor locale este dezastruos la nivelul judeţului.
Începând cu 1 ianuarie 2019, primăriile aveau obligaţia să asigure colectarea separată pentru cel puţin deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale, prevede Ordonanţa de urgenţă numărul 74 din 2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211 din 2011. În judeţ, situaţia este departe de aceste prevederi legale. Din 87 de UATuri, 57 au propriul serviciu de salubritate, iar dintre acestea 24 au propriile autogunoiere pentru colectare/transport deşeuri menajere. 12 au contracte cu societăţi de salubrizare, însă 13 primării, toate din zone de munte, nu au de nici unele, iar gunoiul în localităţile arondate acestora este îngropat, aruncat aiurea ori i se dă foc de către localnici.
Pentru neconformarea de a pune în aplicare prevederile legale, anul trecut primarii comunelor fără servicii de salubrizare au fost sancţionaţi şi cu avertismente, dar şi cu amenzi în valoare de 5.000 lei de către Garda Naţională de Mediu. Urmează ca şi alte sacţiuni să fie aplicate pentru nedepunerea la termen a declaraţiilor privind contribuţia de 50 lei/tonă care se plăteşte pentru neîndeplinirea obiectivului anual de reducere a cantităţilor de deşeuri încredinţate spre reciclare sau alte forme de valorificare.
Până la data de 31 decembrie 2020, autorităţile locale trebuie să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere, prevede Ordonanţa de urgenţă.
În plus, operatorii de salubrizare vor percepe tarife distincte pentru cele patru tipuri de deşeuri în parte. Primăriile le vor stabili indicatori de performanţă, pentru atingerea obiectivelor privind pregătirea pentru reutilizare şi reciclare a minimum 50% din deşeurile menajere.
Gospodăriile vor fi obligate prin lege să respecte principiul ”plăteşte pentru cât arunci”, bazat pe cel puţin unul dintre următoarele elemente: volum, frecvenţă de colectare, greutate, saci de colectare personalizaţi. În plus, beneficiarii serviciilor de salubrizare vor trebui să îşi sorteze deşeurile menajere în două categorii: hârtie, metal, plastic şi sticlă, pe de o parte şi restul deşeurilor, de cealaltă parte, în condiţiile în care vor fi taxaţi separat pentru cele două tipuri de deşeuri.
Pentru deşeurile care nu fac parte din categoria hârtie, metal, plastic, sticlă şi sunt prevăzute a fi eliminate prin depozitare, tarifele vor include obligatoriu contribuţia pentru economia circulară.
Cei care construiesc sau demolează clădiri au obligaţia să gestioneze deşeurile din construcţii şi desfiinţări, astfel încât să atingă progresiv, până la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70%.
Primăriile vor stabili sancţiuni şi inspectorii de mediu le vor aplica, pentru cei care nu se conformează obligaţiei de a-şi sorta deşeurile. Amenda pentru persoanele fizice care nu respectă aceste prevederi este între 1.000 şi 2.000 de lei, iar pentru persoanele juridice pleacă de la 20.000 şi poate ajunge la 40.000 de lei.
Ordonanţa de urgenţă 74/2018 a fost adoptată pentru respectarea angajamentelor Guvernului luate în faţa Comisiei Europene privind adoptarea unor instrumente economice legate de economia circulară.
Primarii nu au făcut însă mai nimic în ultimii ani pentru a îmbunătăţi rata de reciclare a deşeurilor, ţara noastră situându-se la o treime din media europeană.
Ţara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa reciclării deşeurilor, cu excepţia Maltei. În toate ţările UE, ultimii ani au consemnat o îmbunătăţire semnificativă a ratei de reciclare a deşeurilor municipale, doar România fiind ţara care a înregistrat o stagnare.
