Sistemul Național Antigrindină urmează să fie repornit „în cel mai scurt timp”, a anunțat recent Adrian Pintea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Deși reluarea operațională era programată pentru data de 15 aprilie, lansările au fost întârziate din cauza unor proceduri de autorizare și a controverselor generate în spațiul public, care au blocat temporar intervențiile. În tot acest timp, vremea instabilă și fenomenele extreme nu au contenit, iar în mai multe județe au fost semnalate pagube semnificative provocate de grindină — pagube care, spun autoritățile, ar fi putut fi prevenite dacă sistemul era deja activ.
Una dintre cele mai expuse zone este Pietroasele, din județul Buzău, o regiune cunoscută pentru viticultură și pomicultură. Aici, fermierii trăiesc sub amenințarea dublă a grindinei și a secetei, iar lipsa de protecție sporește riscul distrugerii culturilor. Deși până acum nu s-au înregistrat căderi de grindină în zonă, climatul tot mai imprevizibil al ultimilor ani menține o stare de tensiune în rândul agricultorilor, care cer cu insistență reluarea activității sistemului antigrindină. „Zilnic primim solicitări din teritoriu. Sunt fermieri care cer cu insistență repornirea sistemului, mai ales în zone vulnerabile. Este o problemă reală care nu mai poate fi ignorată”, a declarat Adrian Pintea.
Sistemul nu este suspendat din lipsă de fonduri sau de rachete; în prezent, există între 3.000 și 3.500 de rachete gata pentru lansare. Întârzierea vine din cauza autorizărilor tehnice necesare și a unor presiuni sociale: o parte din populație, inclusiv fermieri, acuză că utilizarea rachetelor antigrindină ar contribui la lipsa precipitațiilor. Ministerul Agriculturii neagă aceste acuzații și cere mai multă informare: „Cred că este absolut necesar ca populația să fie mai bine informată. Sunt zone unde nu se trag rachete și totuși nu plouă. Deci, nu putem vorbi de o legătură de cauzalitate între rachetele antigrindină și lipsa precipitațiilor”, a adăugat Pintea.
Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) protejează în prezent regiuni-cheie ale agriculturii românești, printre care regiunea Moldovei (Vrancea, Galați, Vaslui, Iași), sudul și sud-estul țării (Buzău, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Olt, Dolj), vestul și nord-vestul țării (Timiș, Arad, Satu Mare, Bihor)
Rachetele antigrindină funcționează prin dispersia de iodură de argint în nori, împiedicând formarea grindinei și reducând riscurile asupra culturilor. Pe lângă repornirea sistemului antigrindină, România pregătește și activarea unei aeronave specializate în stimularea precipitațiilor, achiziționată în toamna anului trecut. Aceasta va fi folosită pentru „însămânțarea norilor” în condiții meteo favorabile, cu scopul de a combate seceta prelungită ce afectează grav agricultura, în special în sud-estul țării. Acest avion va funcționa pe bază de tehnologii similare cu cele ale rachetelor antigrindină și va interveni în mod planificat, în funcție de nevoile locale și prognozele meteorologice.
Sistemul antigrindină nu este doar un element tehnologic, ci o veritabilă linie de apărare pentru agricultura românească. În județul Buzău și, în special, în zonele agricole precum Pietroasele, fermierii așteaptă cu nerăbdare reactivarea acestuia. Cu rachetele în depozite și cererile tot mai numeroase din teren, decizia repornirii pare inevitabilă — mai ales într-un context climatic tot mai fragil, unde fiecare zi de întârziere poate însemna pierderi irecuperabile.
