Votul negativ dat de Austria față de intrarea României în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023 a adus în țara noastră un val de frustrare și ură față de companiile cu capital austriac. Românii au început să-și verse furia în spațiul public pe companiile austriece îndemnând la boicot.
Doar că statisticile oficiale arată că nu mai puțin de 1.371 de companii din România aflate în funcțiune au acționar majoritar austriac. Iar acestea au raportat o cifră de afaceri netă provizorie de 84,1 miliarde de lei și un profit net de 7,3 miliarde de lei, în 2021. În 2010, erau 828 de companii cu acționar majoritar austriac, iar acestea au raportat în acel an 34,8 miliarde lei cifră de afaceri și un profit de 2,78 miliarde lei.
Românii și-au vărsat frustrarea pe companiile mari austriece, dar nu au înțeles, însă, că boicotarea acestora înseamnă de fapt boicotarea românilor care lucrează acolo. Cei care lucrează în Raiffeisen Bank și BCR sunt români. Compania cu acționariat majoritar austriac Strabag derulează proiecte importante de infrastructură rutieră, inclusiv la Buzău, iar cei care lucrează în benzinăriile OMV Petrom sunt tot români.
Experții consultați de Ziare.com au explicat ce urmări are acest boicot și cât de mult ne ajută.
Ce alegi de fapt când nu mai alimentezi de la OMV Petrom
Începând de joi, foarte mulți români au spus că nu vor mai alimenta mașinile de la OMV Petrom pentru că este companie austriacă și așa speră să sancționeze statul care nu ne-a dat undă verde în Schengen. Doar că în această decizie a lor uită că pot nimeri, din greșeală să alimenteze cu bani războiul din Ucraina față de care, noi ca țară, ne-am pronunțat împotrivă.
În afară de OMV Petrom pe piața românească, atunci când ne referim la lanțuri cu acoperire naționlă mai sunt Rompetrol, Lukoil, MOL și Socar. Mai sunt, de asemenea, 19 benzinării Gazprom.
Lukoil este companie rusească, MOL s-a aprovizionat din Rusia la prețuri preferențiale, iar Rompetrol și Socar spun că aduc țiței din Kazahstan și Azerbaidjan.
Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie la Expert Forum, atrage și ea atenția asupra opțiunilor de pe piața carburanților: „Când boicotați benzinăriile OMV și Petrom, să nu puneți din greșeală de la Gazprom, Lukoil sau MOL, totuși. Vedeți că legăturile companiilor cu regimul politic autoritar sunt mai puternice în țări ca Rusia, Ungaria, Kazakhstan sau Azerbaijan, în caz că vă gândiți chiar la Rompetrol sau Socar”, a scris ea pe Facebook.
OMV Petrom în România are aproape 7.800 de angajați, iar în primele nouă luni din acest an a raportat un profit de peste 9 miliarde de lei.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Ziare.com ce înseamnă de fapt boicotarea benzinăriilor austriece din România: „Din punctul meu de vedere dacă boicotul ar fi nu mai mergem la ski în Austria, ar fi un boicot efectiv și cu un anumit efect economic asupra acestei țări. Dar boicotul că nu mai mergem să cumpărăm benzină de la companiile austriece din România are două aspecte. În primul rând trebuie să ținem seama că din 6 lei/litru de benzină, aproximativ 3,5 lei merg la bugetul de stat, la noi, în România, apoi în spate mai sunt niște dividende care tot la bugetul de stat merg. Dacă este să analizăm, statul român este cel mai mare pierzător din boicotarea firmei respective de vânzare a produselor petroliere. Astfel ne autoboicotăm. În ceea ce privește efectul care s-ar duce direct în conturile Austriei, din punctul meu de vedere sunt mult mai mici.
Apoi, dacă nu mai alimentăm de la OMV, trebuie să vedem de unde vom cumpăra combustibil. Nu o să stăm fără benzină. Atunci mergem și cumpărăm de la MOL care înseamnă produse 100% bazate pe țiței rusesc și asftel, furnizăm bani, într-un final pentru susținerea războiului din Ucraina. La fel și în cazul Lukoil.
Dacă este să analizăm acest boicot asupra benzinăriilor, acesta înseamnă de fapt un boicot asupra bugetului de stat din din România, iar pe de altă parte vom favoriza rușii prin diverse scheme intermediare”, a spus Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energie Inteligentă.
Românii, supărați pe bănci
Două mari unități bancare din România, BCR și Raiffeisen, au reacționat joi, 8 decembrie, după votul negativ al Austriei și la criticile venite din partea politicienilor și oamenilor de afaceri.
Raiffeisen a transmis pe pagina de Facebook faptul că „este o bancă locală, care finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, fiind a treia bancă din punct de vedere al creditării în piaţă. În plus, în Raiffeisen Bank România lucrează 4.900 de angajaţi, în aproximativ 300 de sedii”. Imediat, internauții au reacționat negativ pe pagina de Facebook a băncii. Expresiile jignitoare și vulgare au fost șterse ulterior de pe platformă.
Vineri, 9 decembrie, compania a revenit cu un mesaj din partea Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank: „Votul de ieri (joi, n.r.) privind aderarea României la spațiul Schengen a animat spiritele și emoțiile din societatea noastră.
Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank, a declarat: <Susținem pe deplin aderarea României la spațiul Schengen. Am fost surprinși de decizia de astăzi. O vedem doar ca pe un rezultat intermediar. Vom continua să sprijinim demersurile autorităților pentru realizarea acestui deziderat. Raiffeisen Bank finanțează și susține economia românească de 25 de ani, ca partener puternic pentru 2 milioane de clienți persoane fizice și peste 120.000 de companii. Ne-am angajat să facem acest lucru pe termen lung împreună cu cei 4900 de angajați din toată țara>”, se arată în comunicatul băncii.
De asemenea, BCR a a transmis prin șeful Erste Group, Willi Cernko, că regretă rezultatul votului de joi în Consiliu. „România și Austria au multe lucruri de care sunt strâns legate împreună. Sociale, culturale și, bineînțeles, și economice. Austria este unul dintre cei mai importanți investitori din România, iar România este, la rândul ei, o piață de export foarte importantă pentru companiile austriece.
Un drept de veto este cea mai puternică poziție pe care o poate adopta un stat membru al UE la vot. Presupunem că guvernul austriac a cântărit acest pas cu mare atenție și respectăm faptul că trebuie să ia în considerare și preocupările de securitate. Unitatea nu înseamnă că toți partenerii trebuie să fie întotdeauna de aceeași părere, fără nicio discuție.
Cu toate acestea, este clar că acest pas va avea consecințe foarte palpabile pentru milioane de cetățeni ai UE. Prin urmare, scopul nostru comun trebuie să fie găsirea rapidă a unei soluții viabile. La nivelul Erste Group ne dorim și ne vom aduce contribuția la acest obiectiv, prin urmare facem apel la liderii politici de la toate nivelurile să își asume responsabilitatea pentru a găsi o soluție (…) O decizie a Consiliului va avea un impact direct asupra a peste 5.000 dintre colegii mei și a peste 2,8 milioane dintre clienții noștri din România”, a mai transmis Willi Cernko, CEO Erste Group.
Și CEO BCR, Sergiu Manea, a afirmat că BCR a susținut și susține în continuare aderarea României la Schengen și că banca va face tot ce ține de ea pentru a sprijini economia României.
Așadar, doar aceste două bănci angajează aproape 10.000 de oameni în România, angajați care ar putea fi afectați de boicot, scrie economedia.ro.
Să nu transformăm totul într-o vânătoare de vrăjitoare
Analistul economic Adrian Negrescu a comentat, într-un interviu acordat Ziare.com. că nu ar trebui să transformăm acest incident într-o vânătoare de vrăjitoare: „În opinia mea, politicienii ar trebui să se autoboicoteze, să răspundă pentru ceea ce s-a întâmplat și nu businees-ul să fie cel afectat de această situație. Nu au nicio treabă firmele cu acționariat austriac cu criza provocată de niște politicieni iresponsabili, incapabili să înțeleagă realitatea lumii în care trăim. Boicotul la adresa firmelor austriece, la adresa capitalului și a locurilor de muncă create de investitorii străini reprezintă cea mai mare greșeală pe care o putem face în condițiile în care și așa avem o imagine foarte proastă a celor care vor să deschidă afaceri în România”, a spus Adrian Negrescu.
De unde vine ideea boicotului?
„Spiritul mioritic, atitudinea de lamentare și de văicăreală națională legată de o decizie pur politică este canalizată, din păcate, de către politicieni, din interesul lor vădit în a căuta niște țapi ispășitori. Plasează problema pe mediul de business, pe economie, știind că ei nu au practic niciun răspuns la modul catastrofal în care au gestionat politica externă a României.
Sper să nu transformăm acest incident nefericit creat de politicieni într-o vânătoare de vrăjitoare, într-un demers absurd care ne poate pune în pericol locurile de muncă, lanțuri economice, business-uri care cu greu s-au adunat în țara noastră”, a mai spus Negrescu.
