Politic

Provocarea lui 2023 pentru Ciolacu și Ciucă

Din punct de vedere politic, anul 2023 este anul premergător celui mai important ciclu electoral din ultimul deceniu, când vor fi patru runde de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Liderii celor două mari formațiuni politice aflate la guvernare PSD și PNL vor trebui să confirme în 2023 și să-și convingă liderii locali și primarii că merită să se afle în fruntea lor. În acest context în 2023 va avea loc rocada de putere la nivelul Guvernului între PSD și PNL, iar controlul ministerelor va fi negociat la sânge, se arată într-o analiză HotNews.ro

Debutul anului va fi marcat de numirile în Justiție (DIICOT, DNA, Parchet General), care vor fi urmate de negocieri în plan politic pentru rocada între PSD-PNL și UDMR pe funcțiile din Guvern.

Potrivit acordului politic semnat în 2021 la înființarea Coaliției, PSD, PNL și UDMR trebuie să facă rocada guvernării și să facă schimb de ministere și premier pe 25 mai 2023. Mai exact, protocolul prevede că primul candidat la funcția de prim-ministru, Nicolae Ciucă, va avea mandat până pe data de 25 mai 2023, iar cel de al doilea candidat, din partea PSD, până la alegerile generale din 2024.

Pe lângă rocada premierilor, PSD și PNL și UDMR urmează să facă schimb și de ministere. Acordul politic semnat în Coaliție face referire în mod special la patru ministere: Transporturile, Investițiile și Proiectele Europene, Justiția și Finanțele (ultimele două fiind ministere-cheie, pentru că avizează toate proiectele care trec prin Guvern)

„La schimbarea premierului, conform rotației politice convenite, se vor înlocui și următorii reprezentanți în guvern : vicepremierul din partea PSD va fi înlocuit de vicepremierul din partea PNL; ministrul Transporturilor din partea PSD va fi înlocuit cu nominalizarea pentru acest portofoliu din partea PNL, iar PSD va prelua Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; ministrul Finanțelor publice din partea PSD va fi înlocuit de titularul pentru acest portofoliu din partea PNL, iar PSD va prelua conducerea Ministerului Justiției; coordonatorul Secretariatului General al Guvernului din partea PSD va fi înlocuit de reprezentantul PNL, iar PSD va prelua coordonarea Cancelariei Prim-ministrului”, se arată în acordul politic PSD-PNL-UDMR.

Intențiile sunt altele?

Dincolo înțelegerea și documentele oficiale, la nivel politic intențiile sunt altele. Social-democrații au lansat semnale publice că doresc să păstreze unele portofolii.

La începutul lunii octombrie într-un interviu acordat DCNews, președintele PSD, Marcel Ciolacu, spunea că ministerele Transporturilor și Fondurilor Europene nu ar trebui să facă rocadă în 2023: „Va fi o discuție. Sunt prevăzute anumite modificări în acordul făcut, dar vor fi discuții aplicate și vom avea o decizie cât se poate de echilibrată. Ar trebui schimbat Ministerul Transporturilor cu Ministerul Fondurilor Europene. Din punctul meu de vedere, ambele ministere au ieșit dintr-o anchilozare. Cel puțin la Fonduri Europene ne-a ajutat Dumnezeu, în adevăratul sens al cuvântului. La Transporturi nu era atât de anchilozat (…) Ar trebui să fie o rotație între cele două ministere, dar dorim să stricăm ceva ce funcționează numai dintr-un orgoliu politic sau continuăm să consolidăm ceva ce funcționează?”.

Portofoliile-cheie pe care PSD vrea să le păstreze

Dincolo de declarațiile publice și protocolul semnat oficial, dorințele PSD și PNL sunt evident diferite. Social-democrații doresc să păstreze în continuare ministerul Transporturilor și ministerul Finanțelor. De ce? Lucrurile trebuie privite și din perspectiva internă a PSD, dar și din perspectiva anului electoral 2024.

Surse din interiorul PSD susțin că Marcel Ciolacu vrea menținerea portofoliul de la Transporturi pentru prietenul său Sorin Grindeanu. „Dincolo de prietenie, Ciolacu este direct interesat ca Grindeanu să facă parte din viitorul Guvern și să nu devină prea implicat în deciziile din interiorul PSD. Pentru perspectiva politica pe care și-o pregătește, Ciolacu nu are nevoie ca opozanții interni să-și unească forțele, ci să fie preocupați fiecare pe culoarul său”, au declarat pentru HotNews.ro surse din PSD.

Miza menținerii portofoliului de la Finanțe ține tot de puterea și influența liderului PSD în perspectiva electorală. „Din postura de premier, fără acces la bani înseamnă lipsa puterii, Marcel Ciolacu ar risca să aibă un mandat slab, să fie un premier fără a avea controlul atât de necesar asupra liderilor locali în pregătirea alegerilor”, explică sursele citate.

„În viziunea noastră Internele și Apărarea pot fi luate de PNL. În perspectiva organizării alegerilor în 2024 schimbul Finanțelor, liberalii ar putea menține Internele și i-am susține să preia ministerul Dezvoltării de la UDMR, iar aceștia să primească Cultura”, mai explică sursele PSD.

Social-democrații se bazează pe faptul că negocierile vor fi purtate de conducerea PSD cu Nicolae Ciucă și Lucian Bode, iar președintele Klaus Iohannis va avea și el un cuvânt de spus.

Liberalii vor respectarea acordului și alte două ministere importante

De partea cealaltă, o parte dintre liderii PNL aflați în conducerea partidului exclud orice negociere cu PSD pe portofoliile de la Finanțe și Transporturi. „Discuțiile vor porni de la respectarea acordului. Este exclusă cedarea Finanțelor sau a Transporturilor. Cele două portofolii sunt ne-negociabile și revin PNL-ului. Orice cedare a acestor două ministere ar duce la revoltă în interiorul PNL. Liderii locali, primarii ar deveni foarte nemulțumiți”, a declarat un lider PNL pentru HotNews.ro.

Totodată, în interiorul PNL s-a creat o masă critică împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu. Potrivit surselor liberale, mai mulți lideri doresc înlocuirea acestuia din funcție, cu posibilitatea cedării portofoliului către PSD la schimb cu ministerul Apărării.

În schimb, premierul Nicolae Ciucă a evitat să facă remarci sau sugestii în partid pe tema viitoarelor negocieri la rocada din 25 mai 2023. La nivel neoficial, Ciucă a spus în partid că își dorește să mențină ministerul Proiectelor Europene. „Este un minister foarte bine gestionat de Boloș care are rezultate și asta ne va aduce nouă un plus de imagine”, ar fi spus Ciucă în interiorul PNL, potrivit surselor liberale consultate de HotNews.ro.

Funcții din instituții-cheie la pachet cu negocierea ministerelor

Negocierile pe portofoliile din viitorul Guvern se vor purta și la nivelul doi al instituțiilor, ca de exemplu Secretariatul General a Guvernului care va reveni PNL, iar conducerea cancelariei premierului va fi preluată de social-democrați.

Marian Neacșu, omul de încredere al lui Marcel Ciolacu, va pleca de la secretariatul general și va merge, potrivit surselor HotNews.ro la șefia Consiliului Concurenței (unde PSD și PNL au schimbat recent legea fix pentru a-l înlocui pe actualul șef al instituției Bogdan Chirițoiu). Totodată, PSD este interesat de șefia ASF (Autoritatea de Supraveghere Finaciară), iar PNL și UDMR ar fi direct interesați să-și numească oameni la conducerea ANRE și ANCOM.

Șefia Senatului ar urma să fie preluată de Nicolae Ciucă, iar conducerea Camerei Deputaților de deputatul de Bistrița, Daniel Suciu, un lider fidel lui Marcel Ciolacu.

Liniște în PSD, criză de lideri în PNL

Anul 2023 este anul premergător celui mai important an electoral din ultimul deceniu și anume 2024 când vor fi patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

La nivelul PSD și PNL se ia în calcul și scenariul ca cele două partide să rămână parteneri de guvernare și să comaseze două tipuri de alegeri (localele și parlamentarele) și, după 2024, social-democrații și liberalii să-și împartă între ei șefia Guvernului și președinția. Liderii celor două mari formațiuni politice aflate la guvernare, PSD și PNL, vor trebui să confirme în 2023 și să-și convingă liderii locali și primarii că merită să se afle în fruntea lor.

Prin intrarea la guvernare a PSD și modul în care a gestionat partidul în 2022, Marcel Ciolacu a reușit să-i liniștească pe liderii locali și primari. Accesul la resurse, numirea în funcții importante a camarilei de partid, dar și a potențialilor adversari politici i-au asigurat lui Ciolacu liniștea în partid. Din postura de premier, în funcție de cum va performa, Marcel Ciolacu va putea să meargă sau nu mai departe și, ca lider PSD, să candideze la prezidențialele din 2024.

De partea cealaltă, 2022 a fost un an dificil pentru PNL. Aflat într-o continuă criză de leadership, liberalii au acceptat ca deciziile să fie luate la Cotroceni și au strâns rândurile în spatele lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode. Alianța cu PSD, lipsa experienței politice și slaba comunicare publică de care a dat dovadă actuala conducere a PNL au dus la pierderea încrederii electoratului liberal tradițional și au creat nemulțumiri interne. În 2023 actuala conducere a PNL în frunte cu Nicolae Ciucă se va confrunta cu nemulțumirile ale liderilor locali, dar și cu necesitate identificării unor soluții de a crește în sondaje. Toate aceste în contextul în care președintele Klaus Iohannis începe să-și piardă influența asupra partidului din perspectiva încheierii mandatului său.

Articole similare