sâmbătă, 06 iunie 2020

Preţ-record în Buzău la cumpărarea terenurilor agricole: 5.000 euro/hectar

Şi în judeţul Buzău, terenurile agricole au început să se scumpească, săptămâna trecută fiind înregistrată prima tranzacţie în care un hectar, situat în intravilanul municipiului, a fost vândut cu 5.000 de euro. „Un record pentru judeţ”, au afirmat agenţii imobiliari. 

De altfel, ofertele de vânzare a loturilor mari şi compacte de teren arabil au urcat la 5.600 de euro/ha în Mărăcineni, 5.300 de euro/ha în Cioranca sau la 5.000 de euro în zona Stâlpu. Acestea sunt însă cereri maximale, iar valoarea tranzacţiei poate fi ceva mai redusă. Oricum, într-un top naţional al preţurilor medii, Buzăul se plasează pe locul trei, cu 2.350 de euro/hectar.

 

Criteriul care dictează preţul

 

Cele mai bune tranzacţii, spun agenţii imobiliari, sunt determinate de gradul de comasare, de o documentaţie clară, de calitatea solului, istoricul agricol şi de prezenţa canalelor de irigaţii.

Terenurile arabile s-au scumpit anual cu 17%, după aderarea României la Uniunea Europeană, iar trendul va continua. „La începutul anilor 2000, preţurile stagnau, dar între 2004 şi 2005 au crescut cu 200% în aşteptarea intrării României în Uniunea Europeană. Astfel, de la o medie de 900 de euro/ha în 2004, preţurile au ajuns la 1.400 euro/ha în 2008, iar de atunci au continuat să urce cu peste 17% de la an la an”, arată reprezentanţii companiei britanice Mintridge International, una dintre cele mai mari societăţi europene de administrare a terenurilor agricole, prezentă şi în România.

În opinia acestora, valoarea terenurilor depinde fundamental de gradul de comasare. Adică un metru pătrat dintr-un lot mic, deţinut individual, valorează de patru ori mai puţin decât metrul pătrat dintr-un bloc de teren consolidat, viabil din punct de vedere economic. „Consolidarea terenurilor se realizează în cazul în care mai multe loturi mici de teren sunt cumpărate şi comasate în mari unităţi. Odată ce consolidarea terenului a fost efectuată,  valorea sa va creşte semnificativ”, explică specialiştii Mintridge Internaţional.

 

Momentul „1 ianuarie 2014”

 

Peste mai puţin de şase luni, liberalizarea tranzacţiilor cu terenuri agricole va fi completă, în sensul că şi străinii persoane fizice vor putea achiziţiona teren agricol în România. În general, autorităţile locale privesc acest lucru drept un fapt negativ, avertizând ţăranii că cetăţenii din Uniunea Europeană vor veni să ne cumpere terenurile pe nimic. Privind în comparaţie, diferenţele de preţ sunt imense, în condiţiile în care media în Europa urcă la 50.000 de euro/hectar.

Cu toate acestea, numeroase voci continuă să afirme că liberalizarea tranzacţiilor nu va duce la o explozie a preţurilor, pentru că şi acum străinii pot achiziţiona teren arabil, după ce-şi înfiinţează o societate comercială în România. În opinia specialiştilor, cel mai important criteriu rămâne tot gradul de comasare.

„Terenurile agricole din România se vor scumpi odată cu apariţia reglementărilor ce vor permite comasarea acestora, preţurile urmând să fie similare cu cele practicate în alte ţări ale Uniunii Europene, respectiv de 8.000 – 10.000 de euro pe hectar”, afirmă Victor Ciupercă, director în cadrul AMB Holding, companie austriacă cu afaceri în agricultură şi imobiliare.

Acesta recomandă fermie­rilor şi oamenilor de afaceri să achiziţioneze şi să compacteze cât mai multe terenuri, în condiţiile în care, în prezent, preţurile acestora variază între 1.000 şi 5.000 de euro/ hectar, scumpirea urmând să se producă, în opinia lui, într-un termen scurt. Victor Ciupercă a explicat că, în următorii doi ani, preţurile terenurilor agricole în România vor fi influenţate de trei factori: specula, comasarea şi productivitatea terenurilor.

„Specula este un termen pe care îl auzim din ce în ce mai des şi toată lumea se teme că vor veni speculanţii de terenuri şi asta va afecta agricultura din România. Dacă terenurile agricole din România ar face obiectul unor reglementări legate de obligativitatea exploatării lui într-un anumit termen sau a întreţinerii lui, specula nu ar mai exista“, spune acesta. În opinia specialistului de la AMB Holding, o lege a comasării terenurilor agricole ar fi dat posibilitatea, prin compensaţii, ca persoanele fizice care deţin suprafeţe mici de teren fie să le arendeze pe termen lung, fie să le vândă vecinilor, constituindu-se astfel suprafeţe mai mari de teren. „Această iniţiativă trebuie încurajată şi, odată cu apariţia unei asemenea legi, garantez că cele peste două milioane de hectare nelucrate în România vor intra în circuitul economic. Poate că vor fi într-o primă fază speculate, dar chiar şi asta va atrage fonduri, taxe, statul va câştiga de pe urma acestor tranzacţii şi, în ultimă instanţă, ele vor fi exploatate de investitorii din agricultură“, a arătat Victor Ciupercă.

De asemenea, un teren agricol va deveni mai bun, deci mai scump, pe măsură ce productivitatea lui va creşte. În viitor vor deveni mai atractive terenurile care au fost mai înainte lucrate, ale căror ­ori­gini şi calităţi sunt cunoscute. „De exemplu, dacă un teren este propice pentru agricultură, dacă are studii pedolo­gice, adică are un istoric, atunci acel teren se va vinde mai scump’’, a precizat acesta.

 

Guvernul nu a susţinut Legea comasării

 

În 2011, Senatul a adoptat proiectul Legii de comasare a terenurilor agricole, o iniţiativă în care era inclusă şi prevederea prin care statul era obligat să susţină 75% din costurile consolidării. În ­Ca­mera Deputaţilor, dezbaterile s-au oprit însă la finalul lunii aprilie, după ce reprezentanţii cabinetului Ponta au anunţat că se opun iniţiativei parlamentare. „Guvernul nu susţine propu­nerea legislativă, deoarece comasarea tere­nurilor agricole nu poate să fie realizată decât prin colaborarea între proprietarii terenurilor agricole. Printr-un act de natură administrativă nu se pot forţa proprietarii terenurilor agricole să îşi comaseze terenurile”, au spus reprezentanţii Guvernului. Declaraţia i-a revoltat pe deputaţii din comisia pentru Agricultură, unde aveau loc dezbaterile, aceştia susţinând că Executivul se foloseşte de tot felul de pretexte când adevărul este cu complet diferit. „Guvernul nu susţine pentru că îi obligăm pe proprietari să comaseze? în textul legii nu există aşa ceva. Nu aceasta este adevărul, explicaţia este una singură şi tare: nu avem bani. Acesta este răspunsul. Nu are rost ca Guvernul să spună altceva”, a afirmat Ioan Munteanu, membru în Comisia pentru Agricultură, referindu-se la prevederea prin care statul trebuie să suporte  75% din costuri. 

Până la urmă, proiectul a primit aviz negativ, iar legea a fost dată uitării.

Acum, Ministerul Agriculturii lucrează la un alt proiect, prin care intenţionează să implice Agenţia Naţională a Domeniilor Statului în comasarea de terenuri, prin vânzare şi cumpărare. Încă nu ştim cum va arăta textul final, dar Asociaţiile agricultorilor spun doar că este „un exerciţiu tardiv de spălare a imaginii”. Cert este doar un lucru. Implicarea statului român în economie nu a însemnat până acum decât birocraţie şi corupţie.

loading...
error: Content is protected !!