Actualitate

VIDEO / Povestea semințelor, din Epoca bronzului până la brandurile buzoiene

Ultimul episod al seriei de interviuri remarcabile dedicate împlinirii a 590 ani de la prima atestare documentară a Buzăului, cu tema „Buzău 590 –  Economia”,  este realizat sub forma unui dialog între doctorul în istorie Marius-Adrian Nicoară, membru asociat al Academiei Oamenilor de Știință din România, și Costel Vînătoru, preot, cercetător științific, o enciclopedie vie a roadelor pământului buzoian.

Doctor în horticultură, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole de la București și al Asociației Internaționale a Horticultorilor cu sediul în Belgia, Costel Vînătoru a oferit informații începând cu perioada de cultivare primitivă a plantelor în zona Buzăului, până la perioada actuală,când  ne aflăm în punctul de a da recunoaștere internațională brandurilor românești  în domeniul plantelor prin crearea funcționalității din punct de vedere financiar a băncii de gene.

Cercetătorul buzoian a început relatarea vorbind despre semințele folosite de locuitorii acestor zone încă din Epoca bronzului, menționând datele științifice obținute în siturile deschise pe teritoriul județului. „Mărturiile arheologice descoperite în siturile de pe raza județului Buzău atestă că aici se practica legumicultura, agricultura, de foarte mult timp. Ne întoarcem în Epoca bronzului, acum 3.600 de ani; au fost descoperite în siturile noastre semințe carbonizate din acea perioadă, specii care se regăsesc și astăzi în cultură, specii care astăzi sunt neglijate în cultură și ar trebui reabilitate (…) Eșantioane de semințe  au fost descoperite la Monteoru, Gruiu Dării; au fost descoperite inclusiv aici, aproape de Palatul Comunal, când s-a reamenajat, în anii `70, Piața Daciei și Strada Cuza Vodă; aici a fost descoperit un depozit unde se aflau zeci de tone de semințe carbonizate, iar istoricii au spus că au vechime destul de mare”.

Povestea istoriei economiei locale a Buzăului s-a încheiat cu o discuție tot despre semințe, de această dată fiind vorba despre importanța valorificării tezaurului verde al României prin punerea în funcțiune a băncii de gene, care ar da cercetătorilor instrumentul pentru recunoașterea internațională a brandurilor românești. „Banca de gene este un obiectiv strategic, de importanță națională, în ceea ce privește siguranța și securitatea alimentară, o instituție care misiunea nobilă de a păstra tezaurul verde al României, de a păstra pe termen mediu și lung resursele genetice vegetale pe care le deține România și pe care noi le utilizăm în cultură, în special pe acest domeniu menționat legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale. Sperăm ca acest obiectiv să devină viabil în scurt timp. Avem această Hotărâre de Guvern 690, avem o locație oferită cu generozitate de Primăria Buzău și de domnul primar Constantin Toma, în Parcul Crâng. Sperăm ca în bugetul care urmează să fie votat să fie alocați și banii pentru a face funcțională această bancă”.

Cercetătorul a explicat că aceste resurse sunt supuse pericolelor și tocmai de aceea trebuie urgentată finanțarea băncii de gene. „Resursele pe care noi le avem sunt resurse naturale și sunt expuse la mari pericole generate de om, pentru că sunt soiuri care sunt înlocuite și aduse altele din import și în felul acesta sunt scoase din cultură și le putem pierde. Multe sunt soiuri valoroase care pot reveni în cultură atunci când piața o cere sau putem folosi o parte din mesajul genetic deținut de acestea, adică o parte din genele pe care le găsim în aceste resurse. (…) Misiunea băncii este de a conserva aceste resurse de soiuri nealterate pe termen mediu și lung, să le cunoaștem foarte bine aceste resurse din punct de vedere fenotipic (exterior) și genotipic (interior) mergând pentru amprentarea genetică pentru culturile valoroase, pentru că brandurile <varza de Buzău>, <tomata de Buzau>, <ceapa de Buzău> sunt branduri care trebuie protejate. O bancă de gene acreditată internațional, recunoscută în lume, poate să conserve aceste resurse și pot fi apreciate și recunoscute de lumea științifică și economică internațională dacă noi demonstrăm că sunt ale noastre; trebuie să avem posibilitatea să demonstrăm cu ajutorul acestei instituții care fiind acreditată și realizând aceste descrieri genotipică, fenotipică , biochimică -acolo unde este cazul -, comportamentul la anumite tehnologii al unor soiuri și nu în ultimul rând prin amprentare genetică”, a explicat cercetătorul buzoian.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker