Povestea femeii care conducea locomotive la Buzău, de la discriminarea rasială până la satisfacția de a-și vedea fiica în vârful modei austriece

Patricia Vincent este o tânără de 40 de ani, născută dintr-o mamă româncă și un tată nigerian, desemnată cea mai bună creatoare de rochii de mireasă din Austria. Aproape necunoscută în România, țară unde în copilărie a avut de suferit din cauza culorii pielii, Patricia a devenit un designer apreciat în afara țării, după ani mulți de muncă.  Descoperind povestea ei în publicația Life, unde tânăra a vorbit despre drumul parcurs de la copilăria stigmatizată de neacceptare și frustrare până la rochiile cusute într-un mic atelier romantic din Viena, am aflat că Patricia Vincent are origini buzoiene prin mama sa, care a condus locomotive de tren și a lucrat ca inginer la Depoul Buzău. Marginalizată de propria familie și prieteni, dată afară din serviciu și bătută până la sânge doar pentru că a avut curajul de a avea copii cu un bărbat de culoare, mama Patriciei are o viață ca desprinsă din filme.

„Mamei i-ar face mare plăcere să audă vești de la foștii colegi de la Buzău”

Am contactat-o pe Patricia Vincent în Viena și am rugat-o să îmi ofere mai multe detalii despre le­gătura mamei sale cu Bu­zăul. „Mama mea este chiar alături de mine, ne-am revăzut după un an din pri­cina pandemiei. Desigur, i-ar face mare plăcere să audă vești de la foștii colegi cu care a lucrat în acea perioadă”, mi-a răspuns Patricia, încântată că povestea ei și a mamei sale să fie prezentată în paginile cotidianului OPINIA. Mai mult, designerul mi-a tri­mis câteva fotografii de epocă cu bunicul ei buzoian și cu străbunicul, fotografii pe care mi-a arătat că le are înrămate în magazinul ei din Viena pentru că „îmi oferă energie și bucurie”.

De la depoul de la Buzău la concedierea din învățământ pentru că avea copii mulatri

Mama Patriciei Vincent se numește Valeria Stan. În timp ce studia la a doua facultate l-a cunoscut pe tatăl Patriciei, un nigerian care a făcut un an pregătitor la Timișoara, unde a învățat limba română, iar apoi s-a mutat la București. În București, acesta a studiat la Facultatea de Construcții. Rămasă însărcinată, Valeria Stan a născut două fete gemene în 1980. După terminarea studiilor, tatăl fetelor a trebuit să se întoarcă în Nigeria. Nu a vrut să se întoarcă singur, pentru că familia lui își dorea să aibă o soție, însă mama Patriciei a refuzat să îl urmeze. Asta nu l-a împie­dicat pe bărbat să plece și să își lase fetițele în urmă, căsătorindu-se cu altă ro­mâncă și mutându-se în Nigeria. Peste ani, Patricia avea să îl viziteze în Africa pe tatăl său care a abandonat-o.

„Mama e o fire foarte puternică, a condus locomotive de tren, a lucrat ca inginer la Depoul Buzău, după care a fost profesoară la un liceu în București și, din păcate, după ce ne-a născut, a fost dată afară din învă­țământ. Nu a știut de ce, a tot bătut la ușile ministerului, a cerut audiențe, până într-o zi când cineva i-a spus: <Chiar nu mai are rost să mai vii aici și să întrebi de ce. Îți spun eu de ce: ai copii negri. Ai făcut copii cu un străin, mai mergea dacă era alb, dar fiind negru, nu dai un exemplu bun elevilor>. A fost un șoc”, a povestit Patricia pentru Life.ro.

„Au bătut-o pe mama cu pumnii și picioarele de au transformat-o în carne vie”

Rămasă fără serviciu, Valeria Stan a încercat să își întrețină fetele confecțio­nând felicitări. Din păcate, abia putea face bani pentru mâncare. În plus, tatăl ei de la Buzău, bunicul Patriciei, i-a spus că vecinii se uită urât când vine să îi viziteze cu cele două fete creole și îi face de râs. Prietenii Valeriei îi spuneau: „Dacă vrei să ne vizitezi, vino singură, fără fete”. „Prin 1985 s-a angajat ca inginer la Uzina 23 August și acolo a lucrat câțiva ani până a fost bătută bestial de niște vecini. Vecinii locuiau pe același palier cu noi și aveau o fiică care instiga ceilalți copii: <Nu vă mai jucați cu ciorile>, tot felul de cântece pe care nu vreau să le reproduc. Atunci mama i-a spus: <Nu mai instiga copiii că altfel te trag de urechi>, sau ceva de genul acesta. Pentru că toți ne strigau Ebola, Malaria, spuneau că dacă pun mâna pe noi se ia… Părinții acestei fete au bătut la ușă, mama a des­chis și în fața noastră au bătut-o cu pumnii și picioarele, au transformat-o în carne vie. Mama a chemat Miliția și când a venit sectoristul, acesta nu a venit la mama să-i ia declarație, s-a dus direct la vecini și a stat cu ei la băutură până la 1 dimi­neața. Mama nu a mai putut să lucreze câțiva ani după acest incident”, a mai declarat Patricia pentru publicația Life.

„Mama mea, împreună cu familia, petrecea vacanțele la Buzău, la rudele bunicului, în Strada Gloriei”

În ceea ce privește perioada în care mama sa a lucrat la Buzău, Patricia spune că aceasta a ales să fie repartizată aici pentru că tatăl ei, adică bunicul creatoarei de modă, lucra și el la CFR.

„Mama, Valeria Stan, a absolvit Institutul Politehnic București, Facultatea Tran­s­porturi/Locomotive și Va­goane. La repartiție, în 1972, și-a ales Depoul de Locomotive Buzău Nod Feroviar, deoarece bunicul era din Buzău. A lucrat aici patru ani ca inginer la sectorul Reparații, a condus locomotive, fiind cunoscută pe toata Regionala CFR Galați. Coleg i-a fost inginerul Marin Ion din Buzău, iar șef inginerul Popa Ion”, a declarat Patricia Vincent pentru OPINIA.

Astăzi, Valeria Stan s-a stabilit în Câmpulung Muscel. Își dorește ca fetele ei, ambele stabilite în Austria, să se întoarcă în România și își amintește cu drag de perioada petrecută la Buzău. „Bunicul meu se numea Stan Alecu, s-a născut în 1906 în comuna Pogoanele, sat Caragelele. A terminat liceul la Deva și a absolvit Școala Tehnică de căi ferate. A lucrat ca inspector la Regionala CFR București și profesor la Grupul Școlar CFR. A absolvit și Facultatea de Drept de la Iași, dar nu a profesat în domeniu. Mama mea, împreună cu familia, petrecea vacanțele la Buzău, la rudele tatălui, în Strada Gloriei nr. 13, nu știm dacă adresa mai există. Și apoi, fiind inginer la depou, mama era în relații bune cu familia Nancu, Nancu Constanța fiind inginer la Regulatorul de Mișcare din Gara Buzău. Fratele doamnei Nancu, Nancu Alexandru, un om deosebit, cu studii făcute în Rusia, a fost decanul Facultății de Transporturi de la Institutul Politehnic București”, a mai declarat, pentru OPINIA, Patricia Vincent.