Economic

Povestea distileriei buzoiene unde se produc băuturi după rețetele bunicilor

Într-o zonă rurală, Scorțoasa, în care aproape că nu există niciun fel de activitate economică, o familie de tineri a reuşit să pună pe picioare o afacere unică. Este vorba de distileria aparținând lui Cristi Dragu, căruia i-a venit ideea acestei investiții în urmă cu opt ani, când a primit în dar de la bunicul său o livadă. A fost moştenirea pe care vrea să o ducă mai departe, aşa că a decis să-şi deschidă o distilerie în care să producă băuturi după reţetele bunicilor.

„Povestea mea începe în urmă cu opt ani, când am primit o livadă de la bunicul meu. Am început această afacere încercând să diversificăm activităţile din satul Scorţoasa, care din păcate este o zonă defavorizată din punct de vedere economic. În patru ani am reuşit să facem distileria, în primul rând să obţinem toate autorizaţiile, iar producţia am început-o în urmă cu doi ani”, a povestit Cristi Dragu pentru „Bursa”.

El spune că această pasiune a dobândit-o de la bunicii săi care obişnuiau să producă băuturile în gospodărie, iar momentul era considerat o sărbătoare: „Distil Art este, mai întâi de toate, un proiect de familie, unde fiecare membru şi-a adus contribuția. La partea de documentaţie şi legislaţie am fost sprijinit de soţia mea, jurist de profesie, pământul a fost moştenit de la bunicul meu, tradiţia distileriei vine de la bunicii mei. Părinţii ne-au fost alături în fiecare etapă, ajutându-ne cu forţa de muncă. Noi considerăm că acest proiect este şi ca o provocare, pentru că fiecare vine cu expertiza dobândită în domeniul său: soacra şi mama au experienţă în domeniul economic şi ne-au ajutat la partea de fiscalitate, cumnaţii sunt medici şi au adus contribuția în partea de analize biochimice, concentraţii ale produselor, socrul şi tatăl se ocupă de livadă. Deci, totul este un proiect comun, fiecare contribuie cu ceva, iar eu pun totul în practică”, a spus Cristi Dragu pentru sursa citată.

Opt ani până la primele vânzări

Deşi are toată familia aproape, tânărul antreprenor spune că nu i-a fost deloc uşor să dezvolte această afacere. Întreaga investiţie s-a ridicat la 70.000 de euro, bani din surse proprii: „Investiţia totală a fost de 70.000 euro, din fonduri proprii, în decursul a opt ani. Primii patru ani i-am alocat pentru partea de clădiri şi utilităţi, în timp ce în următorii patru ne-am axat pe producţie, respectiv achiziţia de utilaje şi producţia în sine. Cu alte cuvinte, proiectul a fost realizat etapizat. Pentru realizarea acestui proiect, atât ca execuţie, cât şi ca business plan, am beneficiat de experienţa acumulată în decursul a 14 ani de lucru într-o companie internaţională performantă, foarte dinamică şi în plină dezvoltare, ce activează în producţia de materiale termo şi hidroizolante, cu sediul în Buzău. Chiar dacă domeniul este divers, principiile de business sunt la fel, respectiv analiză, calcul şi eficienţă. De la proiectarea clădirii, gândirea fluxurilor, dimensionarea spaţiilor de producţie şi până la calculele economice de profitabilitate, experienţa de <manager achiziţii> într-o companie internaţională a avut un rol decisiv pentru începerea afacerii”, a punctat tânărul antreprenor.

Afacerea de la Scorţoasa este unică şi prin modul de producţie. „Ne-am dorit ca produsele obţinute să fie premium, să adaptăm tradiţia la contextul actual, să folosim resursle naturale fără să afectăm cumva mediul înconjurător, dat fiind faptul că ne aflăm în inima Geoparcului UNESCO <Ţinutul Buzăului>. Noi folosim în procesul de producţie sută la sută resurse regenerabile, energie electrică din panouri fotovoltaice, apa pentru răcire provine din captarea şi tratarea apei de ploaie, fiind practic într-un sistem închis: răcită şi refolosită. La rândul lor, sâmburii fructelor sunt scoşi, uscaţi şi folosiţi ca energie în procesul de producţie, fructele după fierbere le folosim în pomicultură ca îngrăţământ”, a explicat Cristi Dragu.

Acum, buzoianul are la vânzare o gamă variată de produse, atât pălincă de mere, prune şi cireşe, cât şi o ţuică specială, aşa cum se face în zona de munte a Buzăului. Pentru toate băuturile foloseşte fructe naturale, din producţia locală. „Achiziţionăm fructe din sat, în mare parte. Încercăm să dezvoltăm pe orizontală şi alte posibile afaceri locale în Scorţoasa, mici producători care au livadă de prune, mere, pere. Vrem să-i încurajăm să se dezvolte pentru a asigura o materie primă de calitate. Şi ei sunt parte din proiectul nostru. Abia anul acesta, în luna mai, după îndelungi analize ale produselor, am decis că sunt pregătite pentru degustare şi cu ajutorul comunităţii <Slow Food> am lansat cu succes produsele la Piaţa Artizanilor, un eveniment unde producătorii artizanali îşi pot prezenta produsele şi oamenii pot interacţiona direct cu producătorii şi cu produsele acestora. Ne dorim ca produsele Distil Art să fie degustate în special în <Ţinutul Buzăului>, pentru că fac parte din patrimoniul acestui areal, vor fi prezente la pensiuni şi magazine tradiţionale din această zonă şi, în măsura cantităţilor disponibile, vom împărţi bunătăţile noastre şi altor degustători din alte zone, ţări. Ne dorim ca Distil Art să devină un model de business şi pentru alţi tineri din zonă, să readucem oamenii tineri în zona rurală şi să încurajăm micile afaceri. Există resurse naturale şi umane. Trebuie doar să creăm un mediu prielnic de dezvoltare pentru acestea”, a adăugat Cristi Dragu. Totodată, buzoianul intenţionează să-şi mărească portofoliul de produse şi cu alte sortimente de pălincă din pere, gutui, struguri şi caise.

Cristi Dragu face parte din comunitatea producătorilor artizanali „SlowFood Buzău”, care are deja peste 30 de membri. „Ne bucură când avem tineri care s-au întors din străinătate şi acum fac altceva. Avem membrul care face distilaţie de la Scorţoasa. Este ceva nou pentru Buzău. Nu am avut până acum pe cineva care face legal totul, cu toate acreditările, produsele fiind cu ingrediente locale. Şi sunt producători ale căror afaceri pot fi şi vizitate. Situată în afara oraşului, în comuna Scoarţoasa, distileria Distil Art operează independent de reţeaua electrică publică, folosind un sistem fotovoltaic pentru energie. De asemenea, utilizează o metodă inovatoare de colectare şi tratare a apei de ploaie pentru procesul de producţie. Distilatul lor este creat din prune, mere, pere, cireşe, gutui, struguri şi caise, cu 90% din ingrediente din surse locale. <Distil Art> încurajează fermierii din comunitate să cultive o varietate de fructe, asigurând astfel materie primă abundentă şi de calitate superioară”, au anunţat reprezentanţii comunităţii Slow Food.

 

 

Articole similare