PNL și USR-PLUS, cartelul anti-Toma născut la umbra referendumului

Conducerile organi­zați­ilor județene ale PNL și USR-PLUS au organizat, vineri, în premieră, o conferință de presă comună pe parcursul căreia au înfierat inițiativa primarului Constantin Toma, deja concretizată prin hotărâri ale consiliilor locale Buzău și Țintești, adoptate miercurea trecută, de a organiza un referendum menit să consfințească unirea celor două unități administrativ-teritoriale.

La conferința de presă au participat liderii județeni și municipali ai PNL, deputatul Gabriel Avrămescu și senatorul Vlad Pufu, ai USR-PLUS, Mihai Răzvan Mo­raru și Denisa Çoban, prim-vicepreședintele USR-PLUS, Silviu Iordache, prefectul județului, și vicepre­ședintele PNL Daniel Țiclea. Aceștia au încercat să explice de ce nu sprijină proiectul primarului Constantin Toma de unire a municipiului Buzău cu comuna Țin­tești, despre care au afirmat că este „făcut pe genunchi”. De altfel, miercuri, la ședința Consiliului Local Municipal, reprezentanții PNL și ai USR-PLUS s-au abținut de la votul asupra organizării referendumului. Mai mult, aceștia au spus, vineri, că nu vor face o campanie menită să îi determine pe buzoieni să voteze împotriva unirii celor două unități administrativ-teritoriale, ci susțin doar că municipalitatea ar trebui să treacă la o decizie de o asemenea importanță după întoc­mirea unui plan bine pregătit și asumat.

Pufu: „Este o aventură”

„Consilierii PNL s-au abținut în cadrul Consiliului Local la proiectul privind organizarea referendumului pentru unirea cu comuna Țintești. Un vot de abținere nu este un vot împotrivă, adică nu vom merge din casă în casă pentru a explica buzoienilor cât de nepotrivit este acest proiect în această fază. Nu vom participa prin votul nostru la un proiect fără finalitate și care nu va avea consecințele așteptate. Este o aventură care va angaja bugetul familiilor și buzoienilor pe mulți ani de acum încolo. Noi nu avem un studiu de oportunitate și nu avem un studiu de impact, obligatorii după părerea mea pentru un astfel de proiect. Nu știm din ce surse vom face acele investiții, dacă avem acea capacitate de absorbție de a prelua comuna Țintești, pentru că eu cred că intenția este să se mărească liniile de credit, dar primarul trebuie să își asume această chestie și să spună cu subiect și predicat: da, vom face această absorbție prin cre­dite”, a spus senatorul li­be­ral Vlad Pufu, președintele organizației municipale a PNL Buzău.

Pufu susține și că autoritățile comunei Țintești ar fi arătat că, din cele peste 7.000 de hectare ale comunei, Primăria nu are în proprietate decât 450 de hectare de pășune: „Există la Țintești doar 450 de hectare de pă­șune disponibile. Atât, din cele 7.000 de hectare. Atunci întrebăm: s-a făcut studiu geo, știm dacă solul este predispus construcțiilor și până la ce nivel de înălțime se poate construi acolo? Domnul Toma se comportă ca într-un voievodat. Buzăul nu este voievodat. Dacă primarul Toma considera că acest proiect trebuia să treacă, trebuia să invite toate partidele la consultări, să picăm de acord, să prezinte aceste studii apoi, neapărat, să îl supună dezbaterii publice și abia apoi supus votului”, a mai spus Pufu. Mai mult, acesta a vorbit și despre harta expusă public de primarul Constantin Toma și a întrebat cum va exista o zonă industrială fix în mijlocul orașului dacă unirea cu comuna Țintești se realizează.

Moraru: „Acest proiect este o glumă”

La rândul său, președintele USR-PLUS Buzău, Mihai Răzvan Moraru, a afirmat că ar fi de acord cu proiectul propus de primarul Constantin Toma dacă municipalitatea și-ar asuma du­cerea la înde­plinire măcar a unei părți dintre beneficiile care au fost aduse în discuție ca argumente ale unirii celor două unități administrativ-teritoriale: „Acest proiect consider că este o glumă care nu are o fundamentare și nu are niște obiective asumate. Și îl întreb pe domnul Toma ce își asumă în acest proiect, pentru că, până acum, nu și-a asumat nimic și nu este decât o acțiune pur electorală. Ce își asumă din acest demers? Trei lucruri pe care administrația Toma și le asumă în acest proiect… Ce vor ei, orice, dar să fie ceva asumat. Un număr de locuri de muncă pe care le facem, un număr de case pentru tineri, un termen pentru un spital municipal, un termen pentru a dezvolta economic o zonă nouă. Orice! Nu am văzut însă niciun fel de asumare”, a spus președintele USR PLUS Buzău, Mihai Răzvan Moraru.

Câteva observații

Dincolo de declarațiile liderilor locali ai PNL și USR-PLUS, este evident că aceștia văd referendumul pentru unirea municipiului Buzău cu comuna Țin­tești drept un posibil test electoral, la un an după alegerile locale, atât pentru social-democratul Constantin Toma – ales cu cel mai bun scor obținut de un primar de municipiu din Ro­mânia, 78,06 la sută -, cât și pentru cele două partide. Atât PNL, cât și USR-PLUS, cu scoruri ridicole la alegerile locale din anul 2020, au acum conduceri statutar alese și văd în refe­rendumul din septembrie o bună ocazie să-și testeze puterea politică locală.

Este evident că cele două partide vor transforma refe­rendumul într-o chestiune strict politică. Chiar și în condițiile în care reprezentanții PNL și USR-PLUS nu îi vor îndemna în gura mare pe buzoieni și pe ținteșteni să voteze ,,NU” la referendum, nimic nu îi va opri să facă acest lucru pe la colțuri. Mai mult, dacă citim cu atenție declarația senatorului liberal Vlad Pufu, constatăm că acesta s-a referit strict la faptul că PNL și USR-PLUS nu vor îndemna oamenii să voteze împotriva unirii celor două unități administrativ-teritoriale. În schimb, ei ar putea să încerce să îi con­vingă pe buzoieni și pe ținteșteni să nu se prezinte la referendum, pentru ca rezultatele consultării populare să nu fie validate.

Pe de altă parte, așa cum am mai afirmat, jocul organizației liberale buzoiene riscă să se transforme într-un bumerang pentru liderii acesteia. Principiul relaxării condițiilor în care un municipiu poate alipi o unitate admi­nistrativ-teritorială limitrofă este susținut de doi grei ai Partidului Național Liberal, respectiv de preșe­dintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, fost primar al municipiului Oradea, și de primarul Clujului, Emil Boc, președinte al Asociației Municipiilor din România, structură asociativă al cărei președinte executiv este primarul Constantin Toma. De asemenea, și premierul Flo­rin Cîțu s-a arătat favorabil unei asemenea inițiative legislative. Dincolo de susți­nerea lui Cîțu, este de remarcat că Boc și Bolojan, oameni cu state vechi în administrația locală, vor avea un cuvânt greu de spus și după Congresul Partidului Național Liberal din toamnă, indiferent de rezultatele acestuia. Declarații semi-oficiale precum ,,Bolojan trece peste noi, nu-l primim la sediul partidului” nu fac decât să pună într-o lumină proastă organizația buzoiană, cu consecințe asupra între­gu­lui județ atât timp cât PNL se află la guvernare.

În ceea ce privește USR-PLUS, noua formațiune continuă politica din perioada când la butoanele organizației județene a Uniunii Salvați România s-a aflat Petrică Cîrstea, cu consecințele electorale și de imagine binecunoscute. În schimb, organizația condusă de Moraru vine în proaspătul cartel anti-referendum, în fapt anti-Toma, cu zestrea numită prefectul Silviu Iordache, semn că acesta ar putea fi scos la înaintare după modelul Leonard Dimian și să pună bețe în roate municipalității prin atacarea în instanța de contencios administrativ a hotărârilor de consiliu local, pentru a întârzia punerea lor în aplicare de către municipalitate.