vineri, 23 octombrie 2020

Ping-pong timp de 3 ani cu un dosar care devoalează furturi de lemn protejate de oameni ai statului

Dosar penal și închisoare pentru furtul de lemn, indiferent de cantitatea furată. În plus, mași­nile care transportă lemn tăiat ilegal vor fi confiscate. Sunt doar câteva din modificările aduse Codului Silvic aprobat de Parlament cu unanimitate de voturi. Măsurile au intrat în vigoare deja de o săptămână.

Una dintre cele mai importante modificări este pedeapsa cu închisoarea pentru orice furt de arbori, indiferent de prejudiciu.

Până acum, cine fura sub 5 metri cubi de lemn, adică un copac întreg, putea să scape doar cu o simplă amendă. Conform noilor reglementări, hoțul de lemne ar putea să stea închis între 6 luni și 7 ani, în funcție de gravitatea faptei. Dosar penal se deschide și pentru furturi de puieți sau chiar de pomi de Crăciun. Dacă hoția se face cu sprijinul lucrătorului silvic, atunci legea este și mai drastică.

Noul Cod Silvic, intrat în vigoare de o săptămână, nu va mai fi la fel de permisiv cu infractorii. Sau cel puțin așa se dorește. Printre amendamentele esențiale din noul Cod Silvic se numără faptul că furtul de arbori va intra direct sub incidență penală, indiferent de prejudiciu, camioanele sau tirurile cu care sunt transportați arborii tăiați ilegal putând să fie confiscate. În rezervațiile naturale tăierile la ras vor fi interzise. De asemenea, avizul de transport va deveni obligatoriu pentru rumeguș, biomasă, coaja arborilor și orice rest de lemn.

Între timp, însă, dosarele ce vizează furturi de arbori din pădurile Buzăului trenează în instanță. Luna trecută, după aproape trei ani de la trimiterea pe masa judecătorilor, rechizitoriul unui dosar penal care devoalează furturile de lemn cu protecția oamenilor statului, plătiți tocmai să păzească aurul verde al județului Buzău, a fost confirmat încă o dată la Judecătoria Pătârlagele. S-a mai întâmplat asta de două ori, însă instanța superioară a întors dosarul pentru rejudecare. Această instanță a devenit celebră cu ani în urmă pentru mai multe sentințe controversate privind retrocedarea cu cântec a unor păduri din nordul județului, unul dintre cazuri fiind al terenului forestier de pe Penteleu obținut de Academia Română în baza unor documente de așa-zisă donație a surorilor Maican.

În 2016, OPINIA anunța reținerea și ulterior arestarea preventivă a șefului Ocolului Silvic Siriu, Aurelian Toader, bănuit că ar fi ajutat un cunoscut, bucureșteanul Ion Musceleanu, să marcheze și să exploateze un volum de 832 m.c material lemnos de pe o suprafață de aproximativ 17 hectare de teren. Buzoianul, având cunoștință despre conți­nutul documentelor, a aprobat marcarea și exploatarea masei lemnoase.

„Polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău – Biroul Combaterea Delictelor Silvice, sub coordonarea procurorului de caz, au continuat activitățile de cercetare penală față de un bucureștean și un buzoian în vârstă de 67, respectiv 50 de ani,  bănuiți de comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, participație improprie la tăiere fără drept de arbori și participație improprie la furt de arbori. Din verificările efectuate de polițiști a reieșit faptul că în anul 2011, bucureșteanul, prin utilizarea fără drept a unor documente și fără acordul proprietarilor, a solicitat și obținut marcarea și exploatarea unui volum de 832 m.c material lemnos de pe o suprafață de aproximativ 17 hectare.

Buzoianul, având cunoștință despre conținutul documentelor a aprobat marcarea și exploatarea masei lemnoase.

Față de cei doi, polițiștii au dispus reținerea pentru o perioadă de 24 de ore, iar instanța a emis mandat de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile”, se arăta în comunicatul de presă remis de IPJ Buzău.

Magistrații judecătoriei Pătârlagele au decis ca Aurelian Toa­der și bucureșteanul împreună cu care a comis ilegalitățile să fie arestați pentru o perioadă de 30 de zile, însă ulterior, în urma contestării deciziei, au fost plasați sub control judiciar.

Nu era însă singurul dosar în care Aurelian Toader era cercetat pentru abuz în serviciu și tăiele ilegală de arbori.

În 2017, polițiști din cadrul Biroului de Combatere a delictelor Silvice din cadrul Serviciului de Ordine Publică al IPJ Buzău, au finalizat cercetările și au trimis la Parchet două dosare în care sunt despletite ițele unor afaceri cu lemn tăiat ilegal din zona Siriu.

Într-unul dintre dosare, cel mai sus menționat, șeful Ocolului Silvic Siriu a fost reținut și a stat câteva zile în arest preventiv, fiind acuzat de abuz în serviciu, participație improprie la tăiere fără drept de arbori și participație improprie la furt de arbori. Aurelian Toader a ajuns în arest în urma unei descinderi a oamenilor legii. Odată cu el a fost trimis după gratii și bucureșteanul Ion Musceleanu, care, prin utilizarea fără drept a unor documente și fără acordul proprietarilor – procuri de reprezentare în fals – , a solicitat și obținut marcarea și exploatarea unui volum de 832 m.c. material lemnos de pe o suprafață de aproximativ 17 hectare, având concursul șefului Ocolului Silvic Siriu. Faptele datează din 2011, iar prejudiciul se ridică la 60.000 lei. În 2014 bucureșteanul a solicitat din nou marcare de păduri, dar nu au reușit să identifice parcele cu situație juridică incertă.

Totul a ieșit la iveală când proprietarii nu și-au mai găsit pădurile întregi și atunci a pornit ancheta.

Cum s-au golit pădurile din zona Ocolului Silvic Siriu

Celălalt dosar în care șeful Ocolului Silvic Siriu a fost inculpat a dus, însă, către o firmă cu legături cu una dintre cele mai mari companii austriece care operează în România în industria lemnului. Potrivit anchetatorilor, cu sprijinul aceluiași șef al Ocolului Silvic ­Siriu și al unor angajați ai entității – de la șef fond forestier, la drujbist, tehnician, pădurar și secretar de ocol -, administratorul unei firme din Moisei, județul Maramureș, a reușit să exploateze ilegal 500 mc de lemn din cei 1.900 mc marcați. De ce ilegal? Din cauză că marcau copaci sănătoși și întregi și îi înregistrau ca fiind produse accidentale, astfel încât să mascheze activitatea ilegală. Fapta data din 2014-2015. Cu doi ani înainte, în aceeași formulă, au procedat ­si­milar și ar fi exploatat în aceleași condiții circa 1.400 mc de lemn. Prejudiciul total în această cauză depășește 400.000 lei.

În urma unor percheziții similare, Aurelian Toader și tehnicianul ocolului silvic Marcel Lazăr au fost reținuți și apoi plasați sub control judiciar, iar administratorul firmei din Maramureș, Pavel Hojda, a fost reținut și arestat preventiv 30 de zile și apoi cercetat sub control judiciar. Dosarul a fost trimis în judecată în noiembrie 2017, iar de atunci judecătorii de la Pătârlagele au confirmat de trei ori rechizitoriul procurorilor, însă de fiecare dată decizia a fost atacată și desființată deja de două ori la Tribunalul Buzău, dosarul fiind întors la prima instanță. După ce Tribunalul Buzău a desființat în decembrie soluția, întreaga instanță s-a abținut de la judecarea dosarului și s-a cerut judecătorilor de la Buzău să soluționeze conflictul. Însă, de la instanța superioară, surpriză! ,,Dispune scoaterea de pe rol a cauzei și restituirea dosarului la Judecătoria Pătârlagele pentru a soluționa cererea de abținere”.

Luna trecută, rechezitoriul dosarului deschis în 2015 a fost confirmat încă o dată de judecătorii de la Pătârlagele, însă decizia instanței a fost contestată din nou de inculpați și partea responsabilă civilmente.

Opt inculpați sunt în acest dosar, inclusiv administratorul firme maramureșene, Pavel Hojda, Aurelian Toader șeful de atunci al Ocolului Silvic Siriu, dar și Ocolul Silvic Siriu ca entitate.

Potrivit presei centrale, numele lui Pavel Hojda este legat de retrocedări cu cântec în Maramureș din perioada 2004-2007. Acesta, împreună cu administratorii mai multor firme din zonă, a cumpărat dreptul de proprietate de la moștenitorii unor suprafețe de pădure din zona Borșa, obți­nând de fiecare dată punerea în posesie pe amplasamente mai avantajoase din punct de vedere al masei lemnoase exploatabile, care a fost tăiată în totalitate, fără autorizație, obținându-se un profit considerabil.

Doborâturile nu mai pot fi „recuperate“

Codul silvic a fost modificat, iar tăierea ilegală a arborilor sau furtul de material lemnos căzut la pământ în urma unor fenomene naturale vor fi fapte penale pedepsite cu până la șapte ani de închisoare, iar mijlocul de transport folosit de infractori va fi confiscat.

Legea nr. 197/2020, care a modificat radical Codul silvic, a intrat în vigoare la sfârșitul săptămânii trecute. Practic, este vorba de modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic care vine cu înăsprirea serioasă a regimului anumitor infracțiuni silvice.

Una dintre cele mai importante modificări aduse legislației silvice este extinderea infracțiunilor și înăsprirea tratamentului penal al unor fapte legate de traficul de material lemnos. Astfel, transportul de lemn, fără documente, va fi considerat infracțiune dacă volumul de material lemnos depășește 10 metri cubi. Fapta va fi încadrată penal indiferent de mijlocul de transport folosit. Pedeapsa pentru o asemenea faptă este amenda sau închisoarea de la șase luni la un an, alături de confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului. De asemenea, foarte important, vor fi confiscate și mijloacele de transport folosite în astfel de infracțiuni, precum și orice alte bunuri care au fost utilizate la săvârșirea faptei. Pănă acum, transportul de material lemnos fără documente era considerat contravenție și era pedepsit cu amendă.

Tăierea ilegală a arborilor, pedepsită mai dur  

Legea 197/2020 a introdus un regim penal mai dur și pentru tăierea, fără drept, de arbori, din fondul forestier național, atât proprietate publică, precum și privată. Astfel, sancțiunea pentru această infracțiune va fi  închisoarea de la șase luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la cinci ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării infracțiunii. Apoi, aceeași faptă va fi pedepsită cu închisoare de la un an la trei ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută mai sus și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

În fine, tăierea, fără drept, de arbori va fi pedepsită cu închisoare de la doi la șapte ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui petru cub de masă lemnoasă pe picior, la fel, la data constatării infracțiunii.

Înainte de modificarea adusă Codului silvic, tăierea ilegală de arbori era considerată infracțiune numai dacă avea loc cu repetiție, adică după ce aceeași persoană era prinsă de mai multe ori că fură masă lemnoasă.

Totodată, a fost înăsprit regimul penal al furtului de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale, precum și al oricăror alte produse specifice ale fondului forestier național. și această infracțiune va fi pedepsită tot gradual, în funcție de cantitatea de material lemnos sustrasă. Astfel, hoții de lemne vor putea primi închisoare de la șase luni la un an dacă valoarea prejudiciului produs este de până la cinci ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.

Dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita de mai sus și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa cu închisoarea este cuprinsă între un an și trei ani. În fine, hoții vor primi închisoare de la doi la șapte ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă.

În plus, atât în cazurile de tăieri ilegale de arbori, cât și în cele de furt de masă lemnoasă doborâtă natural, limitele de pedeapsă vor fi majorate cu jumătate, dacă faptele vor fi comise de o persoană care are asupra ei o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă, dacă fapta a avut loc în timpul nopții sau dacă infracțiunile au avut loc în păduri situate în arii naturale protejate de interes național. De pedepse majorate vor avea parte și pădurarii care sunt surprinși că au săvârșit astfel de infracțiuni.

Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a explicat că noua reglementare vine și cu alte modificări ale Codului silvic. „Între altele, tăierile la ras vor fi interzise în rezervațiile naturale, iar avizul de transport va deveni obligatoriu și pentru rumeguș, biomasă, coaja arborilor sau orice rest de lemn. Oricum, vom continua să implementăm măsurile pentru protecția pădurilor și stoparea tăierilor ilegale, printre care se află noul SUMAL, achiziția sistemului de monitorizare cu hărți satelitare, începerea studiului științific pentru identificarea și punerea sub protecție a 40.000 de hectare de păduri virgine și consolidarea capacității gărzilor forestiere”, a precizat ministrul Costel Alexe.

loading...
error: Content is protected !!