Personalitatea săptămânii | Ion Băieșu

Ion Băieşu (nume real Ion Mihalache), scenarist, prozator, dramaturg şi publicist, s-a născut la 2 ianuarie 1933, în satul Băieşti, comuna Aldeni, judeţul Buzău. A urmat cursurile Liceului Comercial din Buzău (1944-1951), apoi cursurile Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti.
A lucrat ca redactor la „Albina” (1952) şi la „Scânteia tineretului” (1954-1964) şi a fost redactor-şef al revistei studenţeşti „Amfiteatru” (1965-1968). După debutul cu versuri, în anul 1951, în „Viaţa Buzăului”, a publicat un prim volum de schiţe, „Necazuri şi bucurii” (1956).
Prin următoarele scrieri se afirmă ca un autor de schiţe şi de foiletoane umoristice, caracterizate printr-un ascuţit simţ al mişcării şi al replicii de tip caragialian: „Sufereau împreună” (1965), „Iubirea e un lucru foarte mare” (1967). Acesta din urmă, constituind scenariul serialului televizat cu acelaşi nume, al cărui cuplu era reprezentat de Tanţa şi Costel (interpretaţi de actorii Coca Andronescu şi Octavian Cotescu), i-a adus o maximă popularitate scriitorului.
Ca dramaturg, Ion Băieşu cultivă formula pieselor-parabolă (drama „Dresoarea de fantome”, 1970) în care introduce procedee fantastice sau specifice teatrului absurd. Influenţa lui Caragiale este vizibilă în comedii, unde predomină comicul de limbaj, mişcarea scenică accelerată, specifică farselor comice.
Printre comediile care l-au consacrat se află „Preşul” (1970), „Alibi”, „În căutarea sensului pierdut” (1979), „Escrocii în aer liber”, iar printre drame – „Chiţimia” (1975), „Iertarea”, „Jocul”, „Autorul e în sală” (1987). A mai publicat volumele „Fotbalul – joc de bărbaţi” (1971), „Pompierul şi opera” (1980), „Umorul la domiciliu” (1981), culegerea de teatru „Boul şi viţeii” (1982). Alte scrieri ale sale, apărute după 1989, sunt „Acceleratorul” (1990), „Un activist al suferinţei” (1991), „Tristeţea vânzătorului de sticle goale” (1992) ş.a.
De un succes deosebit s-a bucurat romanul „Balanţa” (1985), care a stat la baza scenariului filmului cu acelaşi titlu, regizat de Lucian Pintilie (1992).
Ion Băieşu a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1968, 1973, 1979), al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1978), Premiul „I.L. Caragiale” al Academiei Române (1971), precum şi cu Premiul Asociaţiei Cineaştilor pentru scenariile filmelor „Mere roşii” (1977) şi „Omul care ne trebuie” (1978).
A murit la 21 septembrie 1992.
*
Ion Băieşu a avut o copilărie afectată de sărăcie. După liceu, Băieşu a intenţionat să lucreze pe cel mai mare şantier al vremii, Canalul Dunăre-Marea Neagră. Viaţa i s-a schimbat însă după ce în Gara Buzău s-a întâlnit cu un grup de tineri, foşti colegi de liceu. „I-au zis, cum, tu, care ai fost premiantul clasei, mergi la Canal. Hai mai bine cu noi la Bucureşti să dai la facultate”, a relatat Radu Băieşu, fiul dramaturgului.
Ion Băieşu a urmat două facultăţi, Filosofie şi Filologie. A început să scrie texte încă din perioada facultăţii, când fusese cooptat într-o nou-înfiinţată şcoală de literatură.
Fiul dramaturgului Ion Băieşu a povestit şi cum a apărut celebrul cuplu „Tanţa şi Costel”, interpretat de Octavian Cotescu şi Coca Andronescu în serialul cu zece episoade difuzat de Televiziunea Română la sfârșitul anilor ’60. La „Scânteia Tineretului”, acolo unde era redactor-şef adjunct, Băieşu se ocupa și de pagina de anunţuri matrimoniale. În fiecare lună, primea sute de scrisori, unele extrem de absurde. „Din lectura acelor scrisori, care în marea lor majoritate erau de un ridicol total, s-au născut de-a lungul timpului aceste două personaje despre care mai întâi a scris într-o cărticică în care erau câteva schiţe, numită Iubirea e un lucru foarte mare. După aceea, la sfârşitul anilor ‘’60, un prieten regizor la Televiziune i-a propus să facă un scheci pentru o emisiune duminicală”, a povestit Radu, fiul lui Ion Băieşu, la un eveniment organizat la Buzău.
La sfârșitul lunii ianuarie 2024, lui Ion Băieşu i-a fost conferit post-mortem titlul de „Cetăţean de onoare al municipiului Buzău”, ocazie cu care fiul său, Radu Băieşu, a amintit despre legăturile pe care dramaturgul român le-a avut cu meleagurile sale natale.



