Proiectul de parc eolian mare din județul Buzău – care va fi situat pe raza comunelor Țințești, Costești, Gherăseni, Smeeni, Pogoanele și Luciu – care, la origine, trebuia să permită un transfer de energie regeberabilă către Olanda, a primit autorizație de înființare de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), un pas extrem de important și printre ultimii din procesul de autorizare al investiției care are mari șanse să fie și finalizată. Investitorul are și un contract cu gigantul danez Vestas pentru proiectare. Odată operațional, parcul eolian va deveni al doilea cel mai mare din România, după parcul eolian Fântânele-Cogealac, dar și unul dintre cele mai mari parcuri onshore din Europa. Practic, va genera energie verde suficientă pentru a alimenta 272.000 de locuințe, echivalentul a unor comunități de dimensiunea Clujului și a Iașului la un loc, la care se adaugă și o capacitate semnificativă pentru rezervă. Această cantitate de energie verde înlocuiește combustibilii fosili, care ar fi generat emisii de aproximativ 180.000 de tone de dioxid de carbon în fiecare an.
La momentul în care ANRE emite autorizația de înființare, dezvoltatorul proiectului trebuie să facă dovada că are finanțarea pentru construcția capacității energetice, deci, cel mai probabil, acest proiect va fi unul dintre cele care se va finaliza și va produce energie electrică.
Acest proiect are o istorie destul de interesantă. First Look Solutions SRL a primit de la Transelectrica, în iarna lui 2021, un aviz tehnic de racordare (ATR) pentru ceea ce va deveni, dacă se va și realiza, unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din România. Este vorba despre un ATR pentru un parc eolian de 441 MW, și care ar urma să fie racordat la linia de 400 kV Stâlpu-Gura Ialomiței.
Potrivit Termene.ro, First Look Solutions SRL este controlată acum sută la sută de compania Nero Renewables România SA, care este controlată la rândul ei 75 la sută – 25 la sută de o companie din Luxemburg (Danube Wind Holding 1) și de o firmă din Olanda (Nero Renewables NV). În luna martie, au fost luate două decizii importante despre acest proiect.
Prima este că Nero Renewables Ronmânia, controlată de firmele străine, a redevenit acționar unic al First Look Solutions, cumpărând acțiuni de la românii care au dezvoltat până acum proiectul, printre care și Emanuel Babici, un industriaș destul de cunoscut, care este, printre altele, administrator și acționar la Uzinsider, un conglomerat care deține mai multe vechi uzine românești, ca Promex sau Comelf.
A doua este că Nero a primit de la acționari 2,1 milioane de euro cu care a împrumutat, la rândul ei, First Look Solutions. Banii sunt necesari pentru „finanțarea suplimentară în legătură cu lucărări ulterioare de proiectare” a „proiectului de parc eolian situat în sudul orașului Buzău”. În acest sens, deja este un contract cu firma Vestas CEU România SRL, controlată de gigantul global în domenoiul tehnologiilor eoliene Vestas din Danemarca.
Nero, un proiect vechi
În februarie 2018, presa economică scria despre o potențială investiţe în energia regenerabilă, care, dacă ar fi fost realizată, ar fi adus două gigantice parcuri eoliene, cu o putere instalată totală de peste 1.000 MW, de departe cea mai mare instalaţie de acest tip de la noi. Investiția urma să fie derulată de NERO Renewables: 362 de turbine eoliene, cu o capacitate de circa 1.000 MW, amplasate în două zone din ţară. Primul ar urma să fie în judeţul Buzău, în care ar fi fost vorba despre 120 de turbine, de 4 MW fiecare, iar al doilea, în sudul Dobrogei, cu 242 de turbine, cu o capacitate de 2 MW fiecare.
Ne-Ro înseamnă, de fapt, prescurtarea de la Netherlands-Romania, şi era mai mult decât un proiect comercial. Iată de ce: dacă investiția se realiza, energia era într-adevăr livrată în rețeaua românească, dar noii MW instalați urmau să se calculeze în „contul” Olandei. La acea dată, România era clar că își îndeplinea „ținta” de energie regenerabilă asumată în fața Comisiei Europene, dar nu și Olanda. Legislaţia comunitară îi permitea însă Olandei să i se „transfere” în contul producţiei sale de energie verde producţia pe care ea o susţine în alt stat al Uniunii Europene conectat la reţeaua europeană. Lucrurile au avansat atunci, se demarase și procedura de achiziție a turbinelor, dar nu a fost semnat niciodată un acord interstatal între România și Olanda care să permită acel „transfer” pur statistic. Și, mai important, nu a fost atunci solicitat, de către NERO, ATR la Transelectrica. Pentru o parte din acel proiect este destinat ATR-ul eliberat de Transelectrica în iarna lui 2021, iar acel proiect se dezvoltă acum.
