miercuri, 12 august 2020

Organizarea administrativ-teritorială, între “discretizarea deciziilor” şi “modificare a centrelor de putere”

Relansarea, în spaţiul public, de către preşedintele Traian Băsescu, a discuţiei legate de o eventuală reorganizare administrativ-teritorială a României, a aruncat în aer discursul contestatar al politicienilor din partidele din opoziţie, în timp ce reprezentanţii principalului partid de guvernământ – urmând sarcinile trasate de acelaşi Traian Băsescu la Convenţia Naţională a P.D.L., sarcini legate de ieşirea la rampă a reprezentanţilor partidului […]

Relansarea, în spaţiul public, de către preşedintele Traian Băsescu, a discuţiei legate de o eventuală reorganizare administrativ-teritorială a României, a aruncat în aer discursul contestatar al politicienilor din partidele din opoziţie, în timp ce reprezentanţii principalului partid de guvernământ – urmând sarcinile trasate de acelaşi Traian Băsescu la Convenţia Naţională a P.D.L., sarcini legate de ieşirea la rampă a reprezentanţilor partidului, pentru a comunica şi lua apărarea politicilor şi măsurilor guvernamentale – au prezentatbeneficiile unei asemenea măsuri.

Senatorul Viorel Constantinescu:

“Fiecare ar fi vrut să aibă primărie pe stradă”

            Senatorul democrat-liberal Viorel Constantinescu este de părere că o nouă împărţire administrativă este absolut necesară, atâta timp cât administraţiile locale sunt supraîncărcate, mai ales după explozia înfiinţării de noi comune: “Îmi păstrez opiniile legate de împărţirea administrativă şi se va face şi asta! Împărţirea administrativ-teritorială a unei ţări este valabilă o anumită perioadă. În momentul în care deciziile sunt discretizate deosebit, în sensul că ai făcut unităţi administrativ-teritoriale până la…, a fost politica aceasta. Eu m-am împotrivit permanent la înfiinţarea de noi comune, fiecare ar fi vrut să aibă primărie pe propria stradă, nu se poate aşa ceva! A făcut (preşedintele, n.r.) această afirmaţie, că dat fiind că este discretizată deosebit de mult luarea deciziei – aceasta înseamnă unităţi administrativ-teritoriale foarte multe -, modernizarea României cuprinde şi o nouă împărţire administrativ-teritorială. Este logic să fie aşa. şi, apoi, ştiţi că noi am făcut o eroare. În principal, România, când s-a modernizat, a ţinut cont de administraţiile cu care noi aveam un anumit caracter de înfrăţire. Noi am ţinut cont de ce se întâmplă în Franţa. Dacă, în Franţa, funcţionează un anumit sistem şi funcţionează bine, atunci este normal să ne gândim dacă nu cumva ar trebui să luăm şi noi acelaşi sistem. Adică să ai nişte comune mari, să ai o infrastructură rutieră adecvată, nu trebuie să ai la fiecare casă o primărie, ci o primărie la mai multe case, iar omul să se ducă la primărie pe drumurile astea modernizate şi, mai mult decât atât, şi aspectul regional trebuie luat în considerare”. În acest sens, a declarat Viorel Constantinescu, numărul optim de unitaţi administrativ-teritoriale pentru judeţul nostru este de 47, din 87 existente.

“Sunt şi alte ţări, mai făţoase ca noi, şi nu se întâmplă nimic”

            Sursa citată mai spune că nu trebuie făcută o confuzie între regiunile de dezvoltare şi cele administrative: “Regiunile de dezvoltare  – care nu sunt tot una cu cele administrative – sunt nişte regiuni făcute în anul 2000, după nişte criterii; că au fost bune, că au fost rele, asta este, s-au făcut aceste regiuni de dezvoltare! Eu nu cred că, în momentul de faţă, aceste regiuni de dezvoltare reprezintă, dacă vreţi, embrionul împărţirii pe regiuni a României. Eu zic că embrionul împărţirii pe regiuni a României coincide foarte mult cu cel care a fost în vremea comunistă (…) Buzăul nu poate fi în altă regiune decât cu Prahova şi Dâmboviţa. Suntem în zona asta, vorbim aceeaşi limbă, ceilalţi nu vorbesc aceeaşi limbă cu noi! Dacă se va merge pe ideea de împărţire administrativ-teritorială pe regiuni, în care regiunea să fie recunoscută ca administraţie regională, atunci nu vom mai avea regiuni de dezvoltare. În mod cert, una o va exclude pe cealaltă! Nu are sens să păstrezi acest Dacă se va adopta principiul celor 16 regiuni care a fost în perioada de dinainte, atunci singura problemă care ar rămâne ar fi cea cu Regiunea Autonomă Maghiară. Dar să ştiţi că sunt şi alte ţări, mai făţoase ca noi, care au asemenea expresii în împărţirea lor administrativ-teritorială, şi nu se întâmplă nimic. Nu se întâmplă nimic rău!”, a mai spus senatorul Viorel Constantinescu. 

Primarul Constantin Boşcodeală:

“O împărţire care să iasă în favoarea gloriei portocalii”

Preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat, primarul Constantin Boşcodeală, combate ideea unei noi organizări administrativ-teritoriale cu exemple din domeniul afacerilor private, şi consideră că totul este o mişcare a preşedintelui menită să aducă un avantaj electoral Partidului Democrat Liberal: “I s-a năzărit acum că judeţele nu mai sunt bune şi că cel mai bine ar fi o împărţire pe regiuni. Vreau să vă aduc aminte că, din punct de vedere al împărţirii banilor europeni, există regiunile de dezvoltare, pe care dumneavoastră le cunoaşteţi foarte bine, pe care le cunosc foarte bine şi unităţile administrativ-teritoriale, respectiv consiliile judeţene, primăriile de municipiu şi primăriile de comune, care vor să deruleze programe europene care sunt blocate de birocraţia actualului Guvern. Cred că, de fapt, Băsescu a ajuns la concluzia că dacă tot nu câştigă nicăieri, nici preşedinţi de consilii judeţene, nici primari de localităţi, de ce nu ar face o împărţire administrativ-teritorială astfel încât să iasă în favoarea gloriei potocalii. şi cred că, deja, oamenii de paie din partid, respectiv preşedinţii de consilii judeţene au sărit să spună că o astfel de împărţire este bună eu cred că nu este bună o împărţire administrativ teritorială, nu ar fi decât o pagubă în buget, nu ar fi decât o modificare a centrelor de putere din România. Vă readuc aminte că diverse societăţi comerciale şi-au făcut conduceri regionale, ceea ce a făcut ca acolo unde este sediul să fie mai mulţi bani, iar în rest, practic, să nu se dea nimic. şi, dacă vreţi, vă dau exemplul societăţii comerciale Electrica, care are sediul la Ploieşti şi vedeţi că nu a mai reuşit să facă nimic în Buzău (…) Aceasta este una dintre problemele care apar ca urmare a faptului că se regionalizează şi că sfera de influenţă din fiecare judeţ se mută în altă parte. Dacă vreţi să discutăm şi despre Romtelecom, ştiţi foarte bine că informaţiile se primesc de la Galaţi. Cred că, de fapt, împărţirea administrativ-teritorială nu face decât să iasă în folosul actualei puteri, ştim foarte bine că era o propunere ca să nu existe comune sub cinci mii de locuitori, oraşe sub zece mii, municipii sub cincizeci de mii şi, dacă se poate, întotdeauna, centrul unei comune care s-ar forma astfel să fie în zona de influenţă a P.D.L.-ului”, consideră primarul Boşcodeală.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Mocanu:

“De unde este sărăcie, de acolo se scot voturi”

Preşedintele social-democrat al Consiliului Judeţean, Victor Mocanu,  susţine că o nouă organizare administrativ-teritorială ar mări discrepanţele dintre zonele bogate şi cele sărace: “La ora actuală, această temă nu-şi are rostul, cred că nu face obiectul nici al cetăţeanului de rând, nici al celor care lucrează în administraţia publică judeţeană sau locală, este, pur şi simplu, o idee lansată de anumiţi oameni politici pentru a găsi anumite rezolvări la problemele pe care le au. Sigur că o nouă împărţire administrativ-teritorială a României ar însemna, din nou, mari decalaje de dezvoltare economică, ar însemna o nouă adâncire a acestor decalaje, care deja există la ora actuală, iar o nouă împărţire administrativ-teritorială ar mări aceste decalaje, având în vedere că reşedinţele acestor regiuni vor fi plasate în zone dezvoltate, cu un potenţial economic mare. Iar judeţele care au fost sărace vor fi şi mai sărace, de fapt, cred că asta se şi intenţionează. Pentru că de unde este sărăcie, de acolo se scot voturi. Dacă, până în 1968, am fost cei care, zic eu, am suferit vizavi de împărţirea administrativ-teritorială, când toate fondurile se duceau înspre Ploieşti, înspre Raionul Ploieşti, şi Buzăul nu primea mai nimic, ce să mai vorbim de celelalte raioane, Beceni şi Pogoanele şi Pătârlagele, acolo era jale. Sigur că se va întâmpla acelaşi lucru, dar eu cred că este un drept al poporului român şi sigur şi-l va exprima cu mai mult discernământ decât cei care l-au lansat, la ora actuală, pe piaţă. Dezvoltarea şi absorbţia fondurilor europene în niciun caz nu a fost influenţată negativ de împărţirea actuală administrativ-teritorială, având în vedere că regiunile de dezvoltare economică au funcţionat, acolo fondurile au fost absorbite în totalitate, nenorocirea este că guvernanţii au alocat prea puţine fonduri pentru aceste regiuni de dezvoltare. Marele <gros> al fondurilor europene a rămas la nivelul ministerelor, care nu sunt capabile să întocmească proiecte şi să absoarbă aceste fonduri. Dacă aceste fonduri, încă o dată repet, ar fi alocate, realocate regiunilor de dezvoltare, într-un an de zile, România ar arăta altfel. Dar nu se doreşte acest lucru!”, consideră Victor Mocanu.

Articolul precedentMeteo la TV
Articolul următorComasarea terenurilor agricole
loading...
error: Content is protected !!