Românii evită să devină părinți de tineri, iar acesta este și motivul pentru care statisticile arată o scădere drastică a natalității.
Sunt opt localități în România în care, în decursul unui an de zile, nu a fost înregistrată nici măcar o naștere. Populația îmbătrânește și se stinge și astfel ajungem în situația în care în satele mai îndepărtate ale țării noastre trăiesc din ce în ce mai puține persoane. În urmă cu zece ani lucrurile stăteau altfel, dar în prezent situația este una gravă. Mai rău este că, din totalul celor opt localități, patru sunt în județul Buzău și câte una în județele Alba, Arad, Hunedoara și Vâlcea.
Chiliile (în trecut Trestioara) este una dintre comunele buzoiene în care într-un an nu s-a născut niciun copil. Unitatea administrativ-teritorială este formată din satele Budești, Chiliile (reședința), Crevelești, Ghiocari, Glodu-Petcari, Poiana Pletari și Trestioara. La ultimul recensământ localitatea adăpostea 500 de suflete.
Mărgăritești este o altă comună în care nu se mai nasc copii. Comuna avea circa 1.000 de oameni acum 20 de ani. La cel din 2011 mai rămăseseră 800, iar acum sunt puțin sub 500.
Celelalte două comune din județul din Buzău cu zero nașteri în ultimul an sunt Murgești (trei sate, peste 700 de locuitori, în 2002 avea peste 1.100 de locuitori) și Pardoși.
Populația Buzăului este deja bătrână, arată ultimele date ale Institutului Național de Statistică. În anul 2012 în Buzău erau 21.184 de persoane care aveau 80 de ani sau mai mult, în timp ce în anul 2022 numărul acestora a ajuns la 23.172, indicând o creștere de 9,38 la sută.
Celelalte comune din România în care nu s-a născut niciun copil într-un an sunt Ceru-Băcăinți (Alba), Bunila (Hunedoara), Nicolae Bălcescu (Vâlcea). În România sunt alte 20 de localități în care s-a născut un singur copil într-un an.
Statisticile nu arată deloc bine
În 2022 s-au născut cu peste 25.000 de copii mai puțin decât în 2021, fiind anul în care s-a înregistrat un record negativ din 1930 încoace, arată datele transmise de Institutul Național de Statistică. În 2022 au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021, scrie hotnews.ro
De asemenea, în județul Caraș-Severin numărul copiilor de sub 14 ani a scăzut cu aproape 25 la sută între cele două recensăminte (cel din 2021 și cel din 2011). Din punct de vedere al numărului de unități de învățământ și al necesarului de profesori este un dezastru. Scăderi de 20 la sută ale numărului de copii de școală sunt și în Olt, Gorj, Hunedoara și Teleorman.
„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat zilele trecute la o conferință profesorul Vasile Ghețău, director al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.
Societatea se schimbă și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere. În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.
Interesant e că la țară, numărul copiilor născuți în afara căsniciei e mai mare decât la oraș. Ceea ce poate fi și o lovitură dată imaginii de familie tradițională pe care comunitățile rurale încearcă să o promoveze. Sunt câteva județe în care copiii născuți în mediul rural în afara căsătoriei trec de 50 la sută: Călărași, Ialomița, Teleorman sau Mureș sunt doat câteva exemple. Peste 70 la sută dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă – sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.
„Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei, proporţia lor progresând de la 15 la sută (1992) la peste 31 la sută (2020). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2 la sută)”, mai spune Vasile Ghețău.˝
