Ofițer centenar, prezent la omagierea lui Grigore Baștan

Joi, 18 august, începând cu ora 12.00, la Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” are loc lansarea albumului omagial „Centenar general-maior Grigore Baștan”. Lansarea albumului face parte dintr-o suită de evenimente culturale pe care  Fundația „General Grigore Baștan” și Primăria municipiului Buzău le dedică memoriei generalului parașutist Grigore Baștan, figură proeminentă în galeria marilor comandanți ai Armatei Române, după cel de-al  Doilea Război Mondial, de la a cărui naștere se împlinesc 100 de ani.

„Lansarea albumului marchează o dată importantă din viața și activitatea profesională a generalului, și anume împlinirea a 52 de ani de la stabilirea recordului național de înălțime, prin saltul cu parașutele proprii de la 10.000 m, la 20 august 1970. Evenimentul este dedicat în egală măsură, în semn de respect, recunoștință și prețuire, celor care au slujit cu abnegație, devotament și dăruire  sub Drapelul de Luptă al Parașutiștilor Militari, contribuind la construirea, modernizarea și dezvoltarea armei de Elită a Armatei Române – PARAȘUTISMUL  MILITAR”, anunță fiica generalului, Valentina Baștan, într-un comunicat pe pagina fundației. De asemenea, în comunicat se mai arată că evenimentul are și un invitat de onoare. Este vorba despre locotenent parașutist în retragere Ion Bănică, născut la 20 august 1922 în localitatea buzoiană Cărpiniștea, care aniversează frumoasa vârstă de 100 de ani. Ion Bănică, ne spune scriitorul Dumitru Ion Dincă – în calitate de apropiat al familiei Baștan, familie care i-a încredințat volumul „Istoria parașutismului militar din România” pentru a interveni în  procesul „nașterii” lui, ca redactor -, este unul dintre tehnicienii care au pregătit saltul cu parașuta al generalului la momentul stabilirii recordului.

Reamintim că lansarea volumului „Istoria parașutismului militar din România” a făcut parte, de asemenea, din evenimentele dedicate generalului Grigore Baștan, cetățean de onoare post-mortem al municipiului Buzău, astăzi o legendă pentru parașutiști în special, și pentru Armata Română în general. Generalul Grigore Baștan este o legendă ale cărei posibile chei de descifrare pot fi găsite și între filele volumului „Istoria parașutismului militar din România”, lucrare îngrijită și editată de scriitorul buzoian Dumitru Ion Dincă, o „lucrare ce apare postum, prin grija familiei care are meritul de a nu fi lăsat să se piardă în van rodul unor ani îndelungați de căutări, experiențe și evenimente, numeroase dintre ele declanșate de generalul Baștan, colaboratorii și subordonații săi”, după cum ne informează în prefață generalul de divizie aeriană Iosif Rus, dar pot fi identificate și cu ocazia acestui nou eveniment cultural care aduce în fața buzoienilor un martor al recordului de excepție al generalului, și anume saltul cu parașutele de la 10.000 metri.

Scriitorul buzoian Dumitru Ion Dincă, conștient de responsabilitatea pe care a avut-o când i s-a încredințat manuscrisul, fiind o lucrare științifică, prima de acest fel din România, mărturisea la momentul respectiv: „Printr-o fericită împrejurare, în ianuarie acest an mi-a fost încredințat de familie în vederea editării. Am plonjat dintr-o dată într-un teritoriu aproape necunoscut. Dacă un scriitor nu poate fi judecat decât în contextul epocii în care și-a elaborat opera, o lucrare de dimensiunea și ambiția celei de față, care relatează în premieră un fenomen, parașutismul, este un demers covârșitor și plin de riscuri. Cum tot atât plin de capcane devine și pentru îngrijitorul ediției. Urma să demonstrez nu legenda numită Grigore Baștan, ci să pregătesc pentru tipar o lucrare științifică. Copleșit de cantitatea de informații pe care o conține manuscrisul, de precizia unor date și de amploarea sintezelor privind parașutismul militar din România, am fost nevoit să consult numeroase dicționare, istorii, cărți de memorii, să discut cu ostași care l-au cunoscut. Concluzia a fost aceea că tot ceea ce a așternut pe hârtie generalul Grigore Baștan este rodul unei îndelungi experiențe, de pionierat aș spune, ca parașutist și comandant, experiență trecută prin filtrul unei conștiințe exemplare. La toate acestea se mai adaugă lirismul pe care-l degajă numeroase pagini, reflex al personalității capabile să perceapă nuanțat realitatea și universul uman, marcată în același timp de generozitate și de aventură”.

Albumul omagial  „Centenar general-maior Grigore Baștan” se anunță, de asemenea, o lucrare  valoroasă.

Care sunt legăturile generalului Grigore Baștan cu Buzăul

Seria evenimentelor dedicate generalului Grigore Baștan a fost deschisă chiar în luna ianuarie, cu omagierea acestuia în cadrul  conferințelor pe care Primăria Buzău le dedică de câțiva ani încoace personalităților buzoiene de ieri și de azi. Astfel că primul eveniment al anului a fost dedicat legendei parașutismului românesc, generalul Grigore Baștan, de la nașterea căruia tocmai se împliniseră 100 de ani. Pentru evocarea personalității marelui militar român a fost invitată chiar de fiica acestuia, Valentina Baștan, care s-a alăturat primarului Constantin Toma și comandorului (r) Adrian Marius Nicoară (membru în consiliul știițific al Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare). Deși conferința s-a desfășurat online, fără auditoriul obișnuit din sala Nicu I. Constantinescu a Palatului Comunal, emoția momentului a putut fi urmărită în transmisiunea directă a evenimentului.

La acel eveniment, comandorul (r) Adrian Marius Nicoară  a făcut o prezentare  a activității generalului Grigore Baștan, promotorul parașutismului în România, în care a punctat: „Este primul ofițer care a ajuns la gradul de general în cadrul trupelor de parașutiști din România și are o serie de realizări profesionale și profesionale de excepție. A urcat în ierarhia militară până la gradul de general. Are o serie de succese în ceea ce înseamnă inventica românească prin crearea parașutelor BG7 și BG3 – și  modernizate capătă un M la final, BG7M, BG3M-, pentru ceea ce înseamnă utilizarea lor de către trupele de parașutiști din România. În afară de recunoașterea din domeniul militar, dumnealui are astăzi un bust în orașul Buzău. De asemenea, una din structurile asociației care funcționează în Buzău, poartă numele domnului general. Există Școala Generală nr. 6 care-i poartă numele. De asemenea, Centrul de instruire pentru operații speciale îi poartă numele astăzi și  organizează anual un concurs aplicativ ce-i poartă numele, în domeniul militar. De asemenea este cetățean de onoare postmortem al municipiului Buzău”.

Portretul generalului poate fi completat cu câteva detalii importante din viața sa care se împletesc cu devenirea Buzăului  ca oraș al aviației și parașutismului militar românesc, statut evidențiat de primarul Constantin Toma prin decizia de amplasare, în urmă cu câțiva ani, a unui avion în sensul giratoriu din zona comercială a bulevardului Unirii Nord, proiect foarte bine de buzoieni,  dar și de cei care practică parașutismul și aviația la aerodromul de la Boboc. Aceste detalii sunt oferite de scriitorul Dumitru Ion Dincă, care ne amintește că: „Buzăul este considerat un oraș al parașutismului și al  aviației deoarece batalionul de parașutiști de la Buzău, comandat de viitorul general, în `52 locotenent, s-a făcut remarcat, iar  în jurul acestui batalion a gravitat dezvoltarea armei parașutismului.  Albumul omagial <Centenar general-maior Grigore Baștan> marchează istoria parașutismului militar. Grigore Baștan face parte dintr-o familie cu opt copii. A plecat la vârsta de 14 ani pentru a se înrola la o unitate militară, unde a fost copil de trupă. A luptat pentru eliberarea Bucureștiului în primul batalion de parașutiști înființat în Armata Română, printr-un ordin al mareșalului Antonescu. S-a remarcat în luptele pentru apărarea Bucureștiului. După aceea a urcat succesiv toate treptele ierarhiei militare, de la simplu soldat la general”.

Tot în acest an, pe 23 aprilie, Primăria Buzău i-a adus omagiu generalului Grigore Baștan plasând în noua galerie foto de pe Calea Eroilor fotografii care în care prezentată și viața generalului Baștan. Această galerie a fost inaugurată la sărbătoarea Buzăului, un eveniment care a marcat împlinirea a 1650 de ani de atestare comunității. „Este vorba de 12 aprilie 372, atunci când Sava Gotul a fost înecat în râul Musaios (actualul râu Buzău), lângă polisul cu același nume, lucru evidențiat printr-o scrisoare pe care o avem și noi în copie, din 374, a lui Iunius Soranus, guvernatorul Sciției Minor, Dobrogea de astăzi, către Vasile cel Mare, episcopul și guvernatorul Capadociei”, a precizat la momentul respectiv primarul Constantin Toma.

Cine a fost părintele militarilor parașutiști, generalul-maior Grigore Baștan

Generalul-maior Grigore Baștan s-a născut la 23 ianuarie  1922 în localitatea Coșcodeni, jud. Bălți – azi în Republica Moldova – și a decedat la 8 februarie 1983 la București.

A făcut parte din prima companie de parașutiști militari din armata română, subunitate înființată la 10 iunie 1941, iar în anul 1944 a participat la luptele din nordul Bucureștiului.

În anul 1950 și-a adus o contribuție esențială la reînființarea primului batalion de parașutiști și a avut un aport valoros la dezvoltarea pe noi baze a acestei specialități militare, în pregătirea a mii de parașutiști militari.

A fost preocupat de dezvoltarea materialelor de desant, iar eforturile sale în acest domeniu au fost încununate cu realizarea completului de parașute BG-7M (principală) și BG-3M (de rezervă), folosite pe o perioadă îndelungată în Armata României.

La 20 august 1970 a stabilit un record național la saltul cu parașuta, executând un salt din aeronavă de la înălțimea de 10.000 m cu o cădere liberă de 7.000 m.

În anul 1971 a devenit  primul general parașutist din armata română și va conduce destinele parașutismului militar românesc până la trecerea în rezervă în anul 1979.