O buzoiancă, moștenitoarea averii lui Ion Iliescu

Primul șef de stat din istoria post-decembristă a României, care s-a autodescris ca fiind „sărac și cinstit”, lasă în urmă o avere importantă dar nu nesemnificativă în comparație cu cele ale politicienilor din zilele noastre. Ion Iliescu deținea o vilă, pe strada Moliere, în cartierul Primăverii din București, acolo unde a și locuit în ultimele trei decenii, alături de soția sa, Nina. Imobilul cu o suprafață de 180 m², plus un teren aferent de circa 1.000 m², este estimat la între 1 și 1,5 milioane de euro, arată Antena 3 CNN. Pe lângă vilă, Iliescu mai deținea un apartament de 156 de metri pătrați, cumpărat în anul 1996, într-o zonă centrală a Bucureștiului. Valoarea acestuia nu este publică, dar este, cu siguranță, semnificativă, având în vedere suprafața și amplasarea.

Ce venituri avea Ion Iliescu

Ion Iliescu a beneficiat, până la sfârșitul vieții, de mai multe tipuri de pensii și indemnizații provenite din funcțiile pe care le-a deținut de-a lungul timpului. Cea mai consistentă sursă de venit a fost pensia sa specială, acordată în calitate de fost președinte al României. În anul 2023, această pensie ajunsese la aproximativ 20.861 de lei lunar, echivalentul a peste 4.200 de euro. Pe lângă această sumă, Iliescu a mai încasat o pensie de bază, estimată la aproximativ 4.000 de lei, precum și o indemnizație de fost senator, care depășea 5.000 de lei lunar. În perioada 2011–2023, Ion Iliescu a încasat aproape 1,5 milioane de lei (în jur de 325.000 de euro) din diverse surse bugetare: Administrația Prezidențială, Academia de Științe Agricole și Silvice și Casa Națională de Pensii.

În locuința fostului președinte se regăsesc mai multe obiecte de artă, inclusiv tablouri valoroase semnate de pictori români, precum și bijuterii și alte obiecte de colecție. În declarațiile sale de avere apăreau 16 tablouri semnate de artiști români contemporani, bijuterii și un autoturism Volkswagen fabricat în 2004. Nu există o evaluare oficială sau publică a acestor bunuri, dar experții estimează că valoarea totală a colecției sale personale se ridică la câteva mii de euro.

Cine este moștenitorul

Ion Iliescu și soția sa, Nina, nu au avut copii, astfel că averea i-ar reveni, de drept, în totalitate soției fostului președinte. Cu toate acestea, în ultimii ani, mai multe surse au declarat pentru presă că Ion Iliescu a întocmit un testament în care a decis ca întreaga sa avere să revină unei singure persoane: Mihai Bujor Sion, un tânăr rămas orfan în 1974 după un accident aviatic, al cărui tată era prieten apropiat al lui Ion Iliescu.

Deși nu a fost adoptat oficial, Sion a fost susținut pe plan educațional și profesional de cuplul Ion și Nina Iliescu. În timpul mandatelor fostului șef de stat, Sion a fost integrat în structurile administrative ale Palatului Cotroceni: a ocupat funcții precum șef al Cancelariei Prezidențiale și consilier prezidențial pe probleme economice. A continuat o carieră de aproape două decenii în diplomație, cu posturi la diverse ambasade ale României, în funcții precum consul sau însărcinat cu afaceri în Los Angeles, Dubai, Bangkok și, în special, Manila (Filipine), unde a activat între 2013 și 2021. În decembrie 2021, Sion și-a încheiat colaborarea cu Ministerul Afacerilor Externe și nu mai figura ca angajat al instituției.

A fost căsătorit timp de mai mult de 20 ani cu actrița Ioana Pavelescu, devenind astfel tată vitreg pentru fiica acesteia, Maria Marinescu. După divorț, în 2016 s-a recăsătorit cu buzoianca Laura Maria Iordache, fost model din show-ul Next Top Model, cu o diferență de vârstă de 34 de ani, cu care are și un copil.

De la top-model, la brutărie cu pâine artizanală din Filipine

Laura Maria Sion gestionează o brutărie artizanală în Băneasa, fondată în anul 2018 și care a raportat un profit net de peste 77.000 lei în 2024, cu o cifră de afaceri de aproximativ 580.000 de lei.

„România este o piață foarte norocoasă, vorbesc strict de pâine: avem pâine bună, avem produse de foarte bună calitate, nu le găsim la raft, este adevărat. Cu siguranță consumatorul mai trebuie puțin educat”, a spus fostul model, acum soție de diplomat.

Pe Laura Maria Sion mulți o cunosc ca pe una dintre „gemenele de la Next Top Model”, dar puțini știu ce face acum și ce pasiuni a dezvoltat în Filipine, țara care i-a devenit a doua casă în ultimii ani. Este soție de diplomat, mama unei fetițe, dar face și pâine cu maia, despre care spune că „este atât de bună și specială tocmai pentru că este făcută de la zero de mine, cu propriile mâini, nici măcar cu ajutorul unui mixer”. Potrivit interviului acordat publicației sodelicious.ro, Laura gătește și umple Instagramul cu pâini artizanale aburinde și colorate, pe care le postează și în miez de noapte. „Petreceam destul de puțin timp în bucătărie înainte de pandemie. Însă acum am zile întregi pe care le petrec numai în bucătărie! Gătesc foarte mult mâncare asiatică, filipineză, vietnameză, thailandeză, japoneză, pentru că am la dispoziție o varietate de ingrediente care să-mi permită să experimentez. Românește gătesc destul de rar pentru că-mi lipsesc foarte multe legume care stau la baza bucătăriei noastre. În plus, datorită faptului că am multe prietene de alte naționalități, învăț continuu bucătării noi (indiană, mexicană, rusească, norvegiană, coreeană etc.)”, mai precizează Laura în interviul acordat publicației de specialitate.

Nevoia de a testa și a crea prin gătit s-au contopit în Sourdough Bread Journal, care a apărut ca o necesitate. „Aveam foarte multe poze și video-uri pe care le postam pe contul privat și un număr destul mare de persoane a devenit interesat de ceea ce fac, așa că m-am văzut nevoită să aloc un profil special destinat pâinii pe care o prepar. Am început să fac pâine în luna mai a fatidicului an 2020. Într-un moment în care în Filipine restricțiile erau foarte dure, aveam voie să ies din casă doar o singură dată pe zi și numai pentru a merge la supermarket și farmacie, iar produsele pe care le consumam în mod normal nu se mai găseau oricum din luna martie. Am trecut printr-o perioadă extrem de dificilă pentru că țara a fost complet închisă pentru o perioadă de aproximativ șase luni, iar lucrurile de necesitate minimă cu care eram obișnuită deveniseră un lux de neimaginat. În prima lună nu am mai putut găsi scutece și lapte pentru Selina, iar asta a fost una dintre cele mai grele încercări. La toate acestea s-au adăugat, bineînțeles, frica de necunoscut și responsabilitatea de a ține totul sub control și de a oferi familiei mele senzația unei vieți normale. Plus durerea pricinuită de faptul că nu știam când îmi voi mai revedea familia din România. În momentul acela, ca toți ceilalți, am căutat un refugiu, un loc în care să mă simt în siguranță, iar acel loc a constat în <bucătăria bunicii mele>. M-am întors în copilărie, unde o priveam ore în șir pe bunica gătind, unde eram protejată și nimic rău nu se putea întâmpla. Mi-am găsit confortul psihic acolo. Nu am mai copt pâine niciodată înainte și aveam impresia că este cel mai dificil lucru pe care îl poți face în bucătărie. Așa că am început să citesc foarte mult despre pâinea cu maia, m-am documentat și am început să-mi <cresc> propria maia. Am testat foarte multe tipuri de făină, temperaturi și metode, dar am reușit într-un final să găsesc proporțiile care funcționează cel mai bine pentru mine. Până în momentul de față am copt aproximativ 200 de pâini. Deși mi-aș dori ca pâinea mea să fie gustată de cât mai multe persoane, nu știu dacă mi-aș deschide o brutărie. Pâinea mea este atât de bună și specială tocmai pentru că este făcută de la zero de mine, cu propriile mâini, nici măcar cu ajutorul unui mixer”, a detaliat Laura.

Nu s-a gândit niciodată să producă în masă, să se folosească de aparate de specialitate care să-i permită să producă un număr mare de bucăți. „Am o relație personală cu fiecare bucată de pâine pe care o coc. Întregul proces durează 48 de ore și recunosc faptul că are un efect terapeutic. Sunt în continuare emoționată de fiecare dată când ridic capacul cuptorului danez și văd rezultatul. Este o satisfacție imensă să vezi că oricând poți învăța orice, de la zero, atunci când aloci pasiune și dedicație”, a încheiat buzoianca interviul tematic.

În momentul de față, pâinea cu maia este vedeta familiei, urmată de pizza (cu maia) făcută de Laura.

Când dragostea nu ține cont de vârstă

Se spune că dragostea nu ține cont de vârstă, iar cel mai bun exemplu pare să îl reprezinte buzoianca Laura Iordache care, în 2016, s-a căsătorit, la vârsta de 26 de ani, cu Bujor Sion (60 de ani), „copilul de suflet” al fostului președinte Ion Iliescu. Prezențe mondene constante, Laura și sora ei geamănă Cristina, supranumite „surorile gemete”, au devenit cunoscute după apariția în cadrul emisiunii „Next Top Model by Cătălin Botezatu”.