Educație

Numărul elevilor buzoieni este în scădere

Potrivit unor date ale Institutului Național de Statistică (INS) publicate în 2019, numărul elevilor va scădea cu aproape jumătate până în 2060. Se preconizează că cea mai mare scădere se va înregistra în rândul copiilor de grădiniță și a celor din clasele primare. Scăderea demografică este principala cauză a acestui fapt, numărul elevilor micțorându-se cu aproape 1,5 milioane până în anul 2060.

„Statisticienii arată că, în 2030, vor fi 3,1 milioane de persoane cu vârsta de până la 23 ani, iar în 2060 numărul va scădea la 2,1 milioane persoane. Acest lucru înseamnă că în 2030 vor fi cu circa 618 mii elevi mai puțini comparativ cu câți au fost înregistrați în anul școlar 2014/2015. În procente numărul elevilor va scădea cu 16,6%. Peste alți 30 de ani, în 2060, numărul de persoane cu vârsta cuprinsă între 0 și 23 de ani va scădea cu 42,5%, adică cu 1,58 milioane persoane mai puține”, scrie HotNews.ro.

În ceea ce privește ciclurile de învățământ, până în 2030, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 5 ani va scădea cu 111.957 (21,4 la sută) și cu 263.971 (45,4 la sută) până în 2060. În cazul învă­țământului primar, numărul elevilor cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani va scădea cu 191.945 (19.8 la sută) în 2030 și cu 236.187 (44.1 la sută) până în 2060.

Ciclul gimnazial va înregistra, de asemenea o scădere a numărului elevilor cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani, unde se așteaptă cu 118.492 (15.3 la sută) mai puțini copii în școli până în 2030 și cu 204.110 (41.7 la sută) până în 2060.

Aceleași statistici ale INS arată o scădere și în ceea ce privește numărul populației școlare din liceu, unde se așteaptă o scădere de 95.796 de elevi până în 2030 (13.8 la sută) și 181.030 (39.9 la sută) până în 2060.

Și învățământul superior va înregistra pierderi, cu o scădere de 94.546 a numărului de studenți (12.8 la sută) până în 2030 și de 211.342 (41.3 la sută) până în 2060.

Buzăul continuă, încă din anii ’90, pe panta descendentă în ceea ce privește numărul copiilor din școli, înregistrând, în fiecare an de atunci, mai puțini elevi. În anul școlar 2019/2020 erau înmatriculați în total 63.904 de elevi, cu 964 mai puțini față de anul școlar precedent. Dintre aceștia, 437 sunt copii de grădiniță, iar 10.457 sunt preșcolari. Alți 18.722 sunt în ciclul primar, 15.792 în ciclul gimnazial și 397 în învățământul special. 12.883 de elevi se află în ciclul liceal, 4.645 în cel profesional, postliceal și de maiștri, iar 571 sunt în învăță­mântul superior.

Mai puțini profesori

Aproximativ 3.272 de dascăli buzoieni activează în mediul rural, în cele 364 de școli, iar 4.379 în mediul urban, în 127 de școli.

Și numărul profesorilor este în scădere față de anii precedenți. Conform Institutului Național de Statistică, anul școlar 2020-2021 a înregistrat un număr de 209.572, comparativ cu anul școlar 2003-2004, când erau 251.135 de cadre didactice în toate ciclurile de învățământ.

„Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul sistemului educațional preuniversitar (78,6 la sută), cât și pe nivelurile de e­ducație: antepreșcolar și preșcolar (99,7 la sută), primar și gimnazial (81,1 la sută), postliceal (78,6 la sută), liceal (72,4 la sută) și profesional (67,5 la sută)”, conform edupedu.ro.

Pe de altă parte, statistica Ministerului Educației indică un număr mai mic de profesori, de 201.612. Aproximativ 40,9 la sută dintre profesori susțin că meseria lor nu este apreciată de societate, iar numărul ridicat de el­evi influențează calitatea actului educațional. Raportul era, în 2019, de un profesor la 19 elevi, ceea ce clasa România pe primul loc în Uniunea Europeană. Deși „legea reduce numărul de elevi dintr-o clasă, dar nu se poate aplica din lipsa spațiilor”, informează europa­libera.org.

Privarea materială, una dintre cauze

Statisticile de mai sus nu ar trebui să surprindă, dat fiind că 1 din 6 români trăiește în condiții de privare materială severă, conform unui studiu recent, raportat de Monitorul Social. La ni­vel național, 22 la sută dintre familiile cu copiii mai mici de 6 ani suferă de privare materială severă, de peste trei ori mai mulți decât media celor 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Anul școlar 2019-2020 a înregistrat valori de 1,3 la sută ale abandonului școlar în învăță­mântul primar și în învățământul gimnazial (pentru fiecare în parte), respectiv 2 la sută în învățământul liceal și profesional. Lipsurile înregistrate de către copiii cu vârstă școlară se răsfrâng în rata mare de abandon și diminuarea șanselor de reușită în viitor.

Privarea materială „măsoară procentul din populație care nu își permite măcar șase din următoarele nouă lucruri: să-și plătească chiria; ipoteca sau utilitățile lunare; să-și mențină căldura în casă; să facă față unor cheltuieli neașteptate; să mănânce carne sau proteine în mod regulat; să meargă într-o vacanță; să aibă televizor; mașină de spălat; mașină; telefon”, conform Monitorul Social. Privarea materială severă intervine atunci când persoana nu își permite nici măcar patru lucruri dintre cele enumerate mai sus.

Alte cauze care determină abandonul școlar sunt de natură socio-familială: familii dezorganizate, afectate de divorț, alcoolism sau violență, lipsă de motivație sau sprijin acordat copiilor, dificultăți de învățare sau comunicare defectuoasă între copil și profesor.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker