sâmbătă, 06 iunie 2020

Nicu Dinu a luat “paşaport universal” pentru Rotec

SC Rotec SA Buzău este una dintre firmele de notorietate din judeţul Buzău, care deţine un loc important pe plan naţional şi internaţional[…]

SC Rotec SA Buzău este una dintre firmele de notorietate din judeţul Buzău, care deţine un loc important pe plan naţional şi internaţional, ca producătoare de utilaj metalurgic. Societatea a fost înfiinţată în 1971 şi execută diferite şi complexe echipamente pentru industria siderurgică şi metalurgică, industria cimentului, industria chimică şi petrochimică, industria energetică, a confecţiilor de maşini, construcţii civile şi industriale. În ultimii ani, Rotec a pus accent pe respectarea legislaţiei de mediu, investind în achiziţionarea de utilaje prin care să realizeze produse de calitate. În contextul unei dezvoltări crescânde, am discutat cu administratorul Grupului Rotec, Nicu Dinu, pentru a ne informa atât în ceea ce priveşte activitatea din trecut a companiei pe care o deţine, cât şi activitatea prezentă şi viitoare.

            Reporter: Ce reprezintă Rotec?

            Nicu Dinu: Rotec reprezintă un grup de firme, cu domenii diferite de activitate. Ca societate de sine stătătoare, Rotec are ca domeniu de activitate proiectarea şi execuţia de echipamente şi maşini complexe, din care 10 la sută pentru piaţa locală şi 90 la sută pentru export.

            Rep: Care sunt clienţii societăţii, pe plan intern şi internaţional?

            N.D.: Pe piaţa locală, principalii clienţi sunt Mittal Galaţi, Roman şi Hunedoara, Alro Slatina, fabricile de ciment Holcim şi Fabrica de Locomotive Electroputere Craiova. Pe piaţa internaţională lucrăm cu firme multinaţionale care activează în foarte multe ţări, lucrăm cu toate ţările din Europa de Est, din Orientul Mijociu cu Arabia Saudită, Emiratele Unite Arabe, Iran. În Extremul Orient colaborăm cu China, dar avem relaţii de afaceri şi cu SUA sau Argentina. Fimele partenere sunt din domeniul nostru, printre care Siemens Germania, AG Grup SMS Germania, ABB Suedia.

            Rep: Doriţi să extindeţi producţia pentru a contura mult mai mult activitatea companiei?

            N.D.: Bineînţeles. Avem un plan de afaceri bine pus la punct, pe o perioadă de cinci ani. Anul acesta investiţiile realizate se vor ridica la suma de 3,7 milioane de euro. Anul următor se vor investi 5,4 milioane de euro, 6,6 milioane de euro în 2013, alte 3 milioane de euro în 2014 şi 1,9 milioane de euro în 2015. Întregul plan, pentru cei cinci ani, va avea o valoare de aproape 20,5 milioane de euro. În acest sens, vom investi în maşini şi echipamente (peste 80 la sută din total), în construcţii şi infrastructură, IT, controlul calităţii, dezvoltarea resurselor umane sau maşini şi transport.

            Incinerator de gunoi toxic, premieră în Sud-Estul Europei

            Rep: Ce proiecte derulaţi în prezent?

            N.D.: Facem cel mai mare incinerator de gunoi, de produse toxice din România, lângă Slobozia. Este o investiţie de 100 de milioane de euro, dar şi o foarte mare investiţie în tehnologie, acest incinerator fiind singurul din ţară şi din Sud-Estul Europei. El va fi pus în funcţiune în decembrie, cel târziu în ianuarie. Astfel, deşeurile de la spitale sau din alte zone care au un impact deosebit de grav asupra mediului, vor fi arse, iar prin ardere se recuperează energia termică pentru încălzirea apei şi a locuinţelor. Acelaşi tip de incinerator de gunoi toxic îl vom realiza şi în Arabia Saudită, dar de mult mai mare amploare. Acolo o să montăm echipamente începând din luna ianuarie. Le-am fabricat, le-am trimis şi urmează montajul.

            “Naţional Instal Construct este cea mai slabă firmă din grup”

            Rep: Ce îmi puteţi spune despre activitatea celorlate firme care fac parte din Grupul Rotec?

            N.D.: Naţional Instal Construct este prima firmă cu care mi-am început eu activitatea. Ca rezultate economice este cea mai slabă firmă din grup, însă asta este şi din cauza conjuncturii locale. Firma trebuie să facă profit din care să investească, pentru a rezista pe piaţă. Naţional Instal Construct proiectează şi execută lucrări de construcţii civile şi industriale, doar pe piaţa locală, dar nu în Buzău. Societatea merge la licitaţii pentru programele europene, şi face de obicei lucrări în pierdere, cu toate că este bine organizată, cu oameni de calitate, însă faptul că nu este  de lucru sau ce găseşte de lucru trebuie să fie cu preţul jos de tot, o face să fie ineficientă.

            “Forja Rotec SRL, cea mai profitabilă societate”

            Forja Rotec SRL, care are ca domeniu de activitate proiectarea şi execuţia pieselor forjate, este cea mai dinamică şi profitabilă firmă din Grup, care are realizări deosebite şi financiare şi tehnologice. Lucrează în special pe piaţa internă şi cu o pondere mai mică pe piaţa externă. La nivel naţional are ca principali clienţi rafinăriile Lukoil şi firma americană Cameron, în timp ce la nivel internaţional Forja Rotec are un portofoliu de peste 300 de clienţi, în ţări precum Italia, Suedia, Danemarca sau Serbia.

            Camiro este o firmă de comerţ, import-export intern şi internaţional cu metale şi materiale destinate industriei de toate felurile. Este o firmă medie pe plan naţional, are rezultate excelente şi are o dinamică foarte bună în Sud-Estul şi în Vestul Europei.

            Crirox este firma prin intermediul căreia va fi realizat un cimitir. Această idee a venit dintr-o necesitate şi nu a fost gândită ca afacere. Se fac investiţii mari, iar în septembrie 2012 cel mai probabil va fi dat în funcţiune. Va fi realizat conform normelor europene, cu un parc mare, capelă, fântâni arteziene, flori, verdeaţă, instalaţii audio – video, zonă frigorifică pentru decedat.

Mai sunt însă acţionar la încă şase firme, unele sunt în afara ţării, dar nu sunt reprezentative pentru România.

            Nicio bancă românească nu promovează exportul

            Rep: Consideraţi că activitatea principală a Rotec se desfăşoară în sfera internaţională?

            N.D.: Relaţionăm foarte bine în afara ţării, dar acolo trebuie să fii o firmă extraordinar de puternică. De exemplu, am avut oferte pentru lucrări în Algeria, de minim 100 milione de euro, dar trebuia să participăm cu 20 la sută din sumă la licitaţii. Acesta este motivul pentru care nicio firmă din grupul nostru nu prea participă la licitaţiile internaţionale, deoarece nu există o bancă care să promoveze exportul românesc şi să garanteze pentru aceste societăţi pe plan internaţional. În 2007, Rotec a câştigat o lucrare în Algeria, retehnologizarea Combinatului Siderurgic de la Anada, care a fost construit de japonezi. Erau lucrări de vreo 370 miliarde de dolari. Trebuia să dăm o garanţie de participare, şi asta ne-a împiedicat foarte mult. Am reuşit totuşi şi am reproiectat ceea ce au făcut japonezii.

            Am reuşit să ne revenim complet

            Rep: Criza financiară v-a afectat activitatea?

            N.D.: Ne-a afectat foarte mult. Dacă în 2008 aveam 700 de angajaţi, în 2009 am ajuns la 450 de oameni, 250 de salariaţi au trebuit să plece deoarece a trebuit să ne adaptăm cheltuielile la nivelul veniturilor. Însă nu ne-am împrumutat la bănci. În 2009, marile corporaţii cu care lucrăm nu au mai avut contracte şi asta ne-a afectat şi pe noi. În intervalul 2009-2010, practic ne-am chinuit. Aşa-zisa criză, deoarece din punctul meu de vedere, nu a fost nimic la întâmplare, ci totul a fost calculat, presupune trecerea la un alt mod de viaţă. Nu sunt sceptic pentru firmele mele, am găsit o nişă de piaţă şi o să existăm în continuare, dar contextul în care vom munci va fi unul extrem de dificil.

            În momentul de faţă, suntem la nivelul anului 2008. Am reuşit să ajungem la un nivel al cifrei de afaceri şi al personalului, la fel ca în 2008, când totul mergea extraordinar de bine. Am reuşit performanţa să ne revenim complet.

            Cu ochii spre viitor

            Rep: Care sunt previziunile pentru anii următori?

            N.D.: Orizontul arată foarte bine, avem prea mult de lucru şi chiar refuzăm contracte. Faptul că lucrăm cu străinii ne ajută.  Explicaţia este că 60 la sută dintre firmele din profilul nostru, din 2008 şi până în prezent, au ieşit de pe piaţă şi astfel am rămas mai puţini. Problema cea mai mare nu e că nu avem de lucru, ci personalul. Managementul resurselor umane are foarte mult de lucru. Am început de vreo 2-3 luni de zile să angajăm foarte mulţi tineri, aproape 150. Noi trebuie să ne pregătim singuri oamenii, iar asta durează. Am avea de lucru pentru 2.000-3.000 de persoane, dacă am avea de unde să angajăm oameni pregătiţi.

            Rep: Ce pondere ocupă cercetarea în dezvoltarea firmelor din grup?

            N.D.: În Rotec şi în celelalte firme din grup există o activitate de cercetare foarte bine pusă la punct, dar cercetarea în sensul pur însă este la un stadiu incipient şi va fi dezvoltată pe parcurs.

            Rep: Vă regăsiţi printre cei care mizează pe personalul tânăr?

            N.D.: Da. Fără cei tineri nu ai viitor, iar dezvoltarea implică tinerii, deoarece puţini sunt cei în vârstă care acceptă schimbarea. De altfel, Rotec este agreat de Ministerul Muncii şi de Ministerul Învăţământului să pregătească forţă de muncă pe meserii.

            Rep: Aveţi proiecte care includ fonduri europene?

            N.D.: Am accesat şi fonduri europene, să fim în trend, nu că ar fi o afacere bună, deoarece procedurile durează  foarte mult, iar un client dacă are nevoie de un contract acum nu aşteaptă până primeşte firma banii pentru a achiziţiona un utilaj nou. Nu ne punem bazele în fondurile europene, încercăm prin surse proprii să ne descurcăm. Acum negociem de un an cu o firmă din Hubei (China) şi sper ca săptămâna viitoare să reuşim să semnăm contractul pentru nişte investiţii majore pe platforma de aici şi, printre altele, să facem şi o fabrică de turbine eoliene, care va avea vânzări în primul an de 300 milioane de euro, conform planului de afaceri.

loading...
error: Content is protected !!