luni, 30 noiembrie 2020

Medicul psihiatru Maria Cristache spune ce ne „tulbură” toamna aceasta

Pandemia de coronavirus  este extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica și anxietatea sunt de multe ori copleșitoare atât în cazul adulților, cât și al copiilor, stări care s-au accentuat pentru mulți odată cu reînceperea cursurilor.

Depinde de fiecare în parte de cât de bine poate gestiona stresul  astfel încât să poată trece mai ușor peste aceasta perioadă, care se suprapune acum, la început de sezon rece, și cu modificări ce țin de „melancolia de toamnă”, acea transformare a naturii care ne amintește de propriile noastre transformări care, în astfel de situații dificile, pot conduce ușor-ușor la deprimare, depresie, tristețe  sau apatie.

Despre această stare pe care o traversăm cu toții, dar pe care o resimțim în mod diferit în funcție de vârstă, medicul psihiatru Maria Cristache ne oferă următoarele lămuriri: „Este o experiență dură pe care tot mapamondul o traversează. Viața noastră s-a schimbat. Vârstele extreme – copiii și vârstnicii – sunt mai expuse la experiența ­Coro­navirus de­cât adulții – vârsta medie – pentru că organismele sunt, unele în dezvoltare altele în regresie și lucrurile sunt destul de delicate. Părinții, școala, terapiștii trebuie să lucreze mai mult și să găsească soluții la perioada aceasta când viața, ritmul școlar, obligațiile nu se mai de­rulează după un firesc.

În cazul copiilor care sunt în formare, dacă nu sunt susținuți, dacă nu li se explică și nu se intervine pas cu pas în traversarea acestei perioade, lucrurile pot să capete aspecte în evoluția lor, în  formarea lor, în dezvoltarea lor intrapsihică, pe grupe de vârste și  să dezvolte conduite, mai târziu comportamente, care nu încadrează și nu dau bine pentru grupe de vârste școlară și preșcolară și mai târziu în formare lor la liceu, la facultate. Ei trebuie să capete încredere, să lupte și să depășească orice instanță de care trebuie să treacă de-a lungul vieții”, spune medicul psihiatru Maria Cristache.

Ce opțiuni au părinții

Ce trebuie sa facă pă­rinții pentru copiii care merg la școală pentru ca aceștia să resimtă cât mai puțin cu pu­tință efectele stresante ale pandemiei și restricțiilor impuse de acestea, ne explică, tot medicul: „În familie trebuie găsite variante de activități care să-i facă pe copii să nu simtă acest impact dur al izolării. Ne izolăm pentru a limita contagiunea, dar asta nu înseamnă că nu putem să ne derulăm viața și să dezvoltăm, să facem activități, care să ne aducă un beneficiu și o stare de confort și de bine. Părinții trebuie să gă­sească timpul material și să se ocupe de copii, care nu trebuie izolați, lăsați în fața calculatorului”.

Când trebuie mers la psihiatru

„Atunci când oricare dintre noi observă că se întâmplă ceva intrapsihic, de la ne­liniște, nesomn, la scă­derea performanțelor școlare, ori profesionale la adulți, trebuie să ceară părerea unui specialist. Nu este o rușine, un impediment să ceri ajutor, chiar și online. Niciun medic, indiferent de ce specialitate are, nu refuză să dea o mână de ajutor, pentru că nu are rost să ne complicăm existența și așa de  stresantă de frustrantă pentru tot ce înseamnă existența noastră în condițiile în care pandemia revine din nou”, a mai explicat medicul primar psihiatru Maria Cristache.

„Perioadele de tranziție dintre anotimpuri, marcate de revenirea tulburărilor depresive”

Schimbarea anotimpuri­lor joacă un rol important în influențarea organismului uman, spun specialiștii, care dau o explicație științifică pentru  trăirile pe care dacă le ai, toată lumea ar spune despre tine că „ai căzut în butoiul cu melancolie”.

Este vorba despre o serie de schimbări ciclice care țin de mediul extern, pornind de la ritmul circadian, schimbări care afectează dispoziția într-atât, încât discutăm în unele cazuri despre depresie de sezon sau tulburări afective sezoniere.

Iată ce spune psihiatrul Ma­ria Cristache despre aceste „emo­ții de toamnă” care ne pot schimba dis­poziția mai mult decât am crede că o pot face: „Perioadele de tranziție dintre anotimpuri sunt marcate de revenirea tulbu­rărilor depresive, în primul rând,  de recrudescența tulburărilor nevrotice anterioare sau, de multe ori, de tulburări recente. Este trecerea de la viața trepidantă, de la lumina care ne inundă ziua și suntem activi, în care am traversat perioada concediilor, a bucuriilor, la o perioadă de introspecție, în care fiecare dintre noi parcă intrăm într-o stare de me­ditație, de privit în profunzime, de analizat, când și insatisfacțiile, neplă­cerile, experiențele neplăcute parcă revin cu ardoare în atenția noastră. Este perioada descrisă uneori și de  melancolie bolnăvicioasă, ca­re a făcut obiectul de analiză al poe­ților, al scriitorilor, care au marcat aceste stări.

Sunt stări de o profun­zime aparte, când individul are timp și posibilitate să pri­vească în abisurile psihicului lui, moment de analiză, de reflexie, de culpabilizare, de evaluare, chiar dacă nu este sfârșitul anului, când fiecare își face un fel de bilanț.

Perioadele de trecere și de pregătire a omului și a naturii pentru  iarnă, perioada de calm, de liniște, de repaus care urmează toamnei, face și psihicul uman să se muleze pe aceste instanțe, moment în care tulburările nevrotice ies la suprafață. Celor care au traversat niște episoade de felul acesta, bolnavilor care suferă de o asemenea afec­țiune, le transmitem să-și ia preventiv tratamentul,  ca să nu se ajungă la criză și la complicații. Noi, psihiatrii, suntem nevoiți să le semnalăm și să le atragem aten­ția – și ne pregătim efectiv pacienții care suferă de ne­vroze -, ca în perioadele de trecere, adică primăvara și toamna, să aibă o atenție deosebită pentru medicație, pentru continua­rea tratamentului”.

Schimbarea anotimpului, cu toate că la prima vedere poate părea utopic, ne influențează starea psihică, și starea fizică mai mult decât am crede. Acest fenomen este cunoscut și sub denumirea de meteosensibilitate, care nu este o afecțiune, însă este un semnal de alarmă pe care-l trage organismul, care atenționează  că ceva nu funcționează cum trebuie.

Specialiștii spun că tulburările sezoniere se află în strânsă legătură cu chimia ,  pentru că apar modificări în ceea ce privește producția de serotonină și dopamină, hormoni responsabili cu starea de bine a organismului, iar consecințele sunt depresia, anxietatea, epuizarea, irascibilitatea, melancolia, durerile de cap, amețelile, dificultatea de concentrare, dar și mo­dificările de apetit.

Mai puternică decât o tristețe obiș­nuită este depresia  de care nu se poate pur și simplu „scăpa de ea”. Depresia necesită tratament, deseori pe termen lung. Multe persoane simt nevoia să rezolve acasă aceste probleme și apelează la tot felul de remedii naturiste.

„În România se face mul­tă automedicație. De cele mai multe ori, pacienții noștri recunosc că au folosit tratament naturist cu care noi, somaticienii, medicii formați la școala aceasta tradițională, nu că nu  suntem de acord, dar  stim foarte bine că nu sunt medicamente  și produse care să intervină în etiologie, în esența a bolii”, spune medicul psihiatru. O explicație pentru această reticență de a fi tratat de un specialist o are medicul psihiatru care spune că de vină sunt mentalitățile:  „mul­tă lume nu acceptă medicația psihotropă pentru că <ești nebun dacă te duci la un psihiatru> sau că <porți o anumită tară> sau că <te faci de râs>, pentru că, trebuie să recunoaștem, mai persistă percepția maladivă vizavi de problemele psihice”, cu toate că, în ultimii ani această percepție s-a mai schimbat,  mai spune medicul specialist, datorită informării făcute și de mass media. „Oameni simpli, fără pregătire, vin la noi cu deschidere și cu  dorință de a rezolva problemele. Pentru că informarea este în vogă.  și oamenii nu își mai pun problema că dacă mergi la psihiatru  înseamnă că deja ești disfuncțional sau că trebuie să fi supus oprobiului public pentru că ai o problemă de ordin psihic”, spune medicul primar psihiatru Maria Cris­tache.

loading...
error: Content is protected !!