joi, 04 martie 2021

Marcel Ciolacu, preşedintele Comisiei speciale de Cod administrativ: ,,Un cod european care să stimuleze modernizarea ţării“

• Specialiştii atrag atenţia că proiectul este ca ouăle Kinder: cu surprize

Deputatul social-democrat de Buzău Marcel Ciolacu, fost vicepremier în guvernul condus de Mihai Tudose, a fost ales preşe­dinte al Comisiei speciale pentru elaborarea Codului administrativ, în prima şedinţă a acestei comisii. Vicepreşedinte al comisiei este deputatul liberal Victor Paul Dobre, iar secretar ar urma să fie senatorul liberal-democrat Ionuţ Sibinescu. Senatorul Uniunii Salvaţi România Florina Presadă a protestat în şedinţă faţă de deciza plenului reunit, ca Alianţa Libe­ralilor şi Democraţilor să primească o poziţie de secretar, deşi USR este partid cu pondere mai mare.

Comisia specială ar urma să preia proiectul de Cod administrativ iniţiat de Partidul Social Democrat, care se află în procedură legislativă normală în Senat, la Comisia de administraţie. Vicepremierul Paul Stănescu, ­ministru al Dezvoltării, a declarat, săptămâna trecută, că în noul Cod administrativ se va prevedea că prefectul şi subprefectul vor fi asimilaţi cu secretarii de stat.

Plenul reunit al Parlamentului a aprobat, miercurea trecută, constituirea Comisiei speciale comune pentru modificarea Codului administrativ, care s-a întrunit marţi în prima sa şedinţă, în cadrul căreia a fost votat regulamentul şi a fost stabilită componenţa nominală. Potrivit atribuţiilor sale, Comisia va avea ca obiective ­ana­liza cadrului normativ actual, ela­borarea unor proiecte, precum şi centralizarea şi examinarea iniţiativelor Legislative care vizează domeniu administrativ. Comisia are un termen de elaborare a Codului administrativ de şase luni, cu posibilitatea prelungirii activităţii, iar şedinţele sunt publice.

Din comisie fac parte senatorii PSD Radu Preda, Marian Pavel, Adrian Benea şi deputaţii Ion Călin, Marcel Ciolacu, Nicuşor Halici, Simona Bucura-Oprescu, în timp ce din partea PNL fac parte deputaţii Florin Roman, Victor Paul Dobre şi senatorul Cătălin Dumitru Toma. Totodată, USR este reprezentat de senatorul Florina Presadă, UDMR de senatorul Cseke Attila, iar ALDE de senatorul Ionuţ Sibinescu. PMP este reprezentat de deputatul Marius Paşcan, iar grupul minorităţilor de către deputatul Daniel Vasile.

„Complexitatea transformă­rilor prin care a trecut România în ultimii 28 de ani a făcut ca modelul tradiţional promovat în administraţia publică să îşi atingă limitele şi să sprijine tot mai puţin dezvoltarea societăţii. Astăzi, avem nevoie ca toată legislaţia referitoare la funcţionarea administraţiei publice centrale şi locale să fie simplificată masiv şi reunită într-un singur Cod administrativ, un cod european care să stimuleze modernizarea ţării în anii care vin şi care să răspundă nevoilor reale ale cetăţenilor în relaţia cu statul. Având în vedere amploarea acestui demers, am decis, la nivelul Coaliţiei de guvernare, că cea mai bună variantă pentru o adoptare cât mai rapidă este să înfiinţăm în Parlament o Comisie specială, care să se ocupe exclusiv de Codul administrativ. Le mulţumesc colegilor mei pentru că mi-au acordat încrederea să conduc această Comisie şi îi asigur că vom lucra foarte aplicat în perioada următoare pentru ca acest proiect să se materializeze cât mai repede. În prima fază, Comisia specială va asculta toate instituţiile şi asociaţiile care au ceva de spus în domeniul administraţiei: asociaţii ale prefecţilor, primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene. Îmi doresc ca lucrările, munca şi eforturile depuse aici să se desfăşoare în transparenţă deplină şi cu participarea activă a tuturor factorilor interesaţi. De asemenea, mi-ar plăcea ca opoziţia să vină cu propuneri concrete pentru că bunul mers al administraţiei ­pu­blice trebuie să fie un obiectiv pentru toţi, indiferent de culoarea politică”, a scris, pe pagina sa oficială de Facebook, deputatul social-democrat de Buzău Marcel Ciolacu.

Noua poziţie în care a fost ales deputatul buzoian îl va putea expune pe acesta, imediat după ce comisia îşi va intra în pâine, criticilor colegilor săi din opoziţia parlamentară, ale societăţii civile şi ale presei, aşa cum se întâmplă cu ceilalţi şefi de comisii speciale înfiinţate pe bandă rulantă de Partidul Social Democrat pentru a lua în discuţie aspecte sensibile ale societăţii sau legislaţiei româneşti. Şi aceasta pentru că proiectul de Cod adimistrativ promovat de alianţa PSD-ALDE conţine câteva şopârle deloc de neglijat.

Surprizele din proiectul codului administrativ

Proiectul noului Cod Admi­nistrativ, anunţat în vara anului 2017 de fostul ministru al Dezvoltării Sevil Shhaideh, şi preluat de înlocuitorul acesteia, Paul Stănescu, prevede o super-imunitate pentru membrii Executivului la emiterea de acte admi­nistrative. Astfel, pe lângă imunitatea acordată de Curtea Constituţională în privinţa Ordonanţelor de urgenţă, miniştrii nu vor putea fi anchetaţi de procurori nici pentru adoptarea hotărârilor de guvern. Deşi obiectivul oficial al proiectului, anunţat de coaliţia PSD-ALDE, îl reprezintă unificarea legislaţiei în domeniul administraţiei, noul Cod Administrativ conţine mai multe prevederi care au legătură cu lupta anticorupţie.

⇒ Miniştrii devin intangibili. Concret, noul ministru al Dezvoltării, Paul Stănescu, a păstrat în proiectul Codului administrativ preluat de la Sevil Shhaideh o prevedere prin care miniştrii vor căpăta o super-imunitate pentru emiterea Hotărârilor de Guvern, considerate acte administrative cu caracter individual. Mai precis, procurorii anticorupţie nu vor mai putea ancheta „necesitatea şi oportunitatea” actelor administrative emise de miniştri, dacă proiectul  va trece, de Parlament. O altă prevedere se referă la faptul că funcţionarii publici şi personalul contractual din subordinea miniştrilor vor răspunde administrativ, civil sau penal, după caz, pentru „întocmirea documentelor de fundamentare din punct de vedere tehnic şi al legalităţii; avizarea pentru legalitate şi contrasemnarea actelor administrative” cu caracter normativ (OUG-uri) sau individual (Hotărâri de Guvern). Ceea ce înseamnă că miniştrii vor fi absolviţi de vină în cazul adoptării acestor documente, iar cei traşi la răspundere vor fi funcţionarii din subordine. Această prevedere va fi valabilă şi pentru funcţionarii din administraţia pu­blică locală, urmând ca primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene să rămână cu un rol pur formal, acela de a „învesti cu autenticitate” documentele pe care le semnează. „În felul acesta mai clarificăm din răspundere”, explica fostul ministru Sevil Shhaideh, în urmă cu un an.

⇒ Legea anti-penali, abrogată. În varianta iniţială, proiectul de Cod Administrativ prevedea şi abrogarea Legii 90/2001 care le interzice persoanelor condamnate penal să facă parte din Executiv. Aceasta este legea care îl împiedică pe liderul PSD Liviu Dragnea să devină prim-ministru, acesta având în cazier o condamnare definitivă la doi ani de închisoare cu suspendare, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în aprilie 2016, în dosarul Referendumul.

⇒ Se pune prag între „prostălăi” şi „rudele geniale”. O altă „bombă” ascunsă în prima variantă a Codului Administrativ se referă la conflictul de interese în cazul ­exer­citării mandatului de membru al Guvernului. Art. 39 din proiect urma să limiteze conflictul de interese la „obţinerea unui folos de natură patrimonială pentru sine sau pentru soţ, soţie ori rude până la gradul I”. Altfel spus, se oferea cale liberă pentru clientelism, nepotism şi conflicte de interese în cazul verilor, nepoţilor, cumnaţilor şi altor rude. În luna aprilie 2017, coaliţia PSD-ALDE a desfiinţat în Parlament noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. „Dacă alegi o rudă genială care a luat premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e un conflict de interese”, explica deputatul PSD Eugen Nicolicea, la acea vreme.

loading...
error: Content is protected !!