Protestele judecătorilor și procurorilor din România se extind în toată țara, potrivit deciziilor luate în adunările generale întrunite până acum. Și-au anunțat suspendarea activității, până la retragerea proiectului referitor la pensiile speciale ale magistraților, judecătorii mai multor curți de apel, dar și procurorii de la Parchetul Tribunalului București. Consultarea judecătorilor și procurorilor a continuat până ieri. Majoritatea instanțelor unde au avut loc adunările generale au decis suspendarea activității pe termen nelimitat, pe durata protestelor urmând să fie soluționate doar dosarele penale în care se vor judeca măsuri preventive. Există și excepții. La Curtea de Apel Bacău, judecătorii vor intra în sala de judecată însă doar pentru a amâna dosarele și a acorda noi termene.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, spune că ministerul nu a fost informat în mod oficial despre protestele pe care le-au anunțat până acum mai multe instanțe și parchete din țară, subliniind că greva nu este permisă în sistemul judiciar: „Orice formă de protest trebuie să asigure continuarea activității judiciare”.
Ce se întâmplă la Buzău
Judecătorii din Buzău au anunțat marți declanșarea protestelor. Reuniți în ședință, judecătorii de la Tribunalul Buzău și cei de la Judecătoria Buzău au decis suspendarea, pe termen nelimitat. Vor fi judecate doar cazurile urgente și situațiile excepționale, precum ordonanțe președințiale în materie de minori și familie, ordine de protecție, măsura plasamentului de urgență, arest preventiv. Decizia va rămâne în vigoare până când va fi retras proiectul privind reforma din magistratură.
„În urma dezbaterilor purtate, Adunarea generală a judecătorilor a hotărât următoarele:
Solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Solicită ferm reprezentanților puterii executive şi puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă.
Începând cu data de 27.08.2025 și până la retragerea proiectului de lege, suspendă soluționarea cauzelor, cu câteva excepții”, a anunțat Tribunalul Buzău, printr-un comunicat de presă. O decizie similară s-a luat și la nivelul Judecătoriei Buzău.
Au sau nu au voie magistrații să protesteze?
Acțiunile de protest declanșate în aceste zile de magistrații din România nu sunt fără precedent. În ultimii 16 ani, Justiția a mai fost marcată de patru proteste de amploare. În 2009 și 2016, judecătorii și procurorii din toată țara și-au întrerupt activitatea, nemulțumiți de salarizare și tăierea unor sporuri. În 2019 și 2023, magistrații au protestat din nou, de această dată față de modificările aduse Legilor Justiției de către regimul Dragnea.
Declanșarea acțiunilor de protest în instanțe și parchete a stârnit critici în spațiul public, fiind invocate anumite prevederi din statutul magistraților și condul deontologic. În mod clar imorale, acțiunile magistraților sunt cântărite în baza actelor normative care le reglementează activitatea. Astfel, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor nu le interzice, în mod explicit, magistraților să protesteze. Interdicțiile vizează asocierea lor cu doctrine politice.
Statutul judecătorilor şi procurorilor prevede, la capitolul Incompatibilităţi şi interdicţii:
- Judecătorii și procurorii nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic.
- Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
- În Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, la capitolul Independenţa justiţiei, se menționează:
- În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice.
- Judecătorii și procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.
- Judecătorii și procurorii nu pot să acorde niciun fel de sprijin unui candidat la o funcție publică cu caracter politic.
Ce prevede proiectul care modifică pensiile magistraților
Proiectul prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie cea standard din sistemul public de pensii, adică 65 de ani.
Magistrații se vor putea în continuare pensiona anticipat, conform proiectului, însă doar după ce vor avea 35 de ani vechime. Dacă se pensionează pentru că au vechime însă nu îndeplinesc și vârsta cerută de lege, atunci li se va aplica o penalizare anuală „de 2 la sută până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
Modificări sunt și în ceea ce privește cuantumul pensiei: ea nu va putea fi mai mare de 70 la sută din venitul net avut în ultima lună dinaintea pensionării.
Conform proiectului, reforma privind pensiile magistraților ar trebui să fie adoptată până la data de 1 octombrie 2025, atunci când proiectul de lege ar trebui să intre în vigoare.
