Mafia italiană a spălat bani și la Vadu Pașii

Clanuri interlope, milioane de euro și două firme românești de energie, este traseul pe care procurorii antimafia din Italia l-au urmărit ani la rând ca să ajungă la fondurile secrete ale unui italian acuzat că spală, inclusiv printr-o firmă înregistrată la Vadu Pașii,  banii crimei organizate, scrie RISE Project. Miza includea și achiziția a două microhidrocentrale din România, subvenționate prin „certificate verzi”, pe care le decontăm lunar prin factura la electricitate. Câștigurile planificate de pe urma lor erau de peste 1 milion de euro anual.

Intermediarul tranzacției era un consultant financiar, care administrase o afacere imobiliară lângă Cluj-Napoca, cu ramificații într-o operațiune de șantaj la Milano. Tot acolo era și un român, care forțase înainte preluarea uneia dintre centralele hidroelectrice. Cei acuzați că au ascuns vânzarea firmelor de energie au fost implicați în alte microhidrocentrale, aflate sub monitorizare în procedura de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva statului român.

Patru italieni au fost audiați de instanța de judecată, după ce au fost acuzați, în 2022, că au ascuns transferul a două firme de energie din România. Primul este Alberto Pizzichemi, acuzat pentru asocieri de tip mafiot și spălări de bani. Procurorii susțin că el era cumpărătorul real al companiilor de energie. Îl numesc un „reciclator de fonduri” pentru clanurile ’Ndrangheta, puternicul sindicat de crimă organizată cu operațiuni ilegale la nivel global, de la extorcări până la trafic de droguri și arme.

Al doilea, Gianfranco Puri, e consultant financiar și, potrivit procurorilor, a fost complicele lui Pizzichemi în preluarea secretă a afacerilor cu energie. Separat, Puri și Pizzichemi au avut și alte afaceri în România. La fel și ceilalți doi din dosarul penal: antreprenorii Giorgio Gaiardelli și, respectiv, Guido Paternoster. Amândoi au fost cercetați că au ascuns vânzarea firmelor românești către Pizzichemi. Le-au cedat, susțin procurorii, dar au rămas proprietari în acte.

RISE Project și IrpiMedia (Italia) au documentat personajele din traseul firmelor de energie și ramificațiile cazului penal într-un proiect imobiliar de lângă Cluj-Napoca, investiții în proiecte aurifere din Africa și o operațiune de șantaj.

„Cel care mută banii”

În ultimul deceniu, Alberto Pizzichemi, 54 de ani, a fost acuzat de mai multe ori pentru asocierile lui cu clanurile mafiote din Italia și pentru spălare de bani.

Detaliat, descrierea italianului sună astfel: „Cu scopul sprijinirii organizației mafiote ’Ndrangheta, Pizzichemi opera în favoarea grupării <lamonte> din Melito Porto Salvo (provincia Reggio Calabria) și a altor structuri teritoriale ale aceleiași organizații, ca intermediar pentru identificarea de oportunități de investire a resurselor financiare de origine ilicită în activități antreprenoriale (și în țări străine) care să garanteze marje de profit semnificative”, susțin procurorii din Bologna, în 2022, când emit un nou mandat de arestare pentru Pizzichemi.

Cele două firme românești, Alto Energy SRL și Vialtero Energy SRL, puse sub sechestru în urmă cu trei ani, aveau la momentul transferului contracte de asociere cu consilii locale pentru operarea și, respectiv, modernizarea a două microhidrocentrale.

Prima era o centrală funcțională din satul Feneș (județul Alba). A doua era, de fapt, un proiect de modernizare a unei foste microhidrocentrale din comuna Obreja (Caraș-Severin), iar contractul cu autoritatea locală pentru repornirea ei trecuse și printr-o dispută juridică în deceniul trecut. E în stadiul de proiect și astăzi.

În negocierile inițiale, italienii au inclus, ca parte din tranzacție, și un număr de certificate verzi pe care le-ar fi primit microhidrocentrala de la Obreja după ce ar fi devenit funcțională, spun procurorii. Cealaltă beneficia deja de astfel de certificate, o schemă-suport promovată de statul român pentru producția de energie din surse regenerabile. Certificatele verzi sunt ca o subvenție, susțin experții în energie, și sunt finanțate de noi când plătim factura lunară la electricitate.

„Micile hidrocentrale sunt o investiție excelentă. Este un sector în care oamenii obișnuiți nu își imaginează cât de mult se poate obține cu adevărat. Ca să nu mai vorbim de fondurile care vin de la UE”, a spus unul dintre anchetatorii din dosarul penal. Acesta susține și că mai mulți informatori l-au prezentat pe Pizzichemi ca fiind un „Santista”, adică o persoană care „mută banii pentru clanuri”.

La percheziții, anchetatorii susțin că au descoperit conversațiile criptate salvate în telefonul lui Pizzichemi și au aflat astfel cum au fost transferate aproape 2 milioane de euro, în 2018, pentru investiția în cele două companii de energie. Alte 15 milioane de euro au ajuns în conturile unei companii din Elveția, mai susțin procurorii. „În cazul de față, nu poate exista niciun dubiu legat de faptul că Pizzichemi și-a transferat propriile bunuri și societăți pe numele unor subiecți disponibili cu singurul și unicul scop de a eluda aplicarea dispozițiilor în materie de prevenție patrimonială”, arată documentele judiciare din 2022.

Averea secretă a lui Pizzichemi era investigată de mai mulți ani. În 2019, o firmă de transport de lângă Buzău, înființată pe numele său, a fost sub sechestru în România, scrie RISE Project. Este vorba despre APD & TNI Logistic International SRL, cu sediul în satul Focșănei din comuna Vadu Pașii, care are ca obiect de activitate transportul rutier de mărfuri. Alberto Pizzichemi deține 95 la sută dintre părțile sociale ale firmei, fiind asociat cu un cetățean român, Lucian Mihai Tăbăcaru, cu 5 la sută dintre acțiuni.

Italianul fusese arestat în toamna anului 2018, pentru asociere de tip mafiot și spălare de bani, după ce preluase prin interpuși o altă afacere în Italia. Apoi procurorii au pus sechestru, în 2022, și pe companiile de energie, după ce au investigat circuitul mascat al preluării lor. Câștigurile planificate de italian de pe urma lor erau de peste 1 milion de euro anual.

Jurnaliștii de la Corriere della Calabria, care citează surse judiciare, susțin că Pizzichemi a venit în România în perioada 26-29 ianuarie 2016 împreună cu garda sa de corp și cu un bărbat apropiat grupării Iamonte. „Scopul călătoriei era posibila preluare a două hidrocentrale”, acesta fiind extrem de interesat de investiții în energia regenerabilă, cu referire la cele două societăți românești.

Pe 30 iunie 2022, DIICOT Timișoara a descins la sediul societăților comerciale bănuite că ar avea legături cu oamenii mafiei, în cadrul operațiunii „Ceața Calabreză”. „În urma efectuării percheziţiilor au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor, mai multe documente contabile din anii 2017-2021, precum şi documente juridice. De asemenea, au fost identificate mai multe conturi şi bunuri imobile ale societăţilor (2 microhidrocentrale) în vederea aplicării de sechestre. O femeie a fost condusă la sediu D.I.I.C.O.T. – S.T. Timişoara, pentru audieri”, se arată în comunicatul instituției.

La operațiune au participat peste 50 de polițiști din Milano, Trento și Reggio Calabria, precum și din Bulgaria și Elveția, acolo unde au fost descoperite conturi cu peste 15 milioane euro, atribuiți italianului. Lovitura a fost resimțită din plin de organizația ’Ndrangheta, care, în august 2022, ar fi plănuit un atentat cu bombă la viața unui procuror italian. Potrivit Il Fatto Quotidiano, ținta ar fi fost Nicola Gratteri, un procuror de district din sudul Italiei, implicat într-o serie de operațiuni care au vizat sursele de finanțare ale grupării mafiote. Informația ar fi fost obținută la timp de serviciile de informații italiene, care au sporit măsurile de protecție pentru Gratteri și familia lui.

’Ndrangheta, mafia construită după un model corporatist

Mafia italiană ’Ndrangheta produce sute de milioane de euro pe an, bani care sunt spălați în afaceri legale și investiții în Europa de Est. România joacă un rol extrem de important în schema italienilor.

Italianca Katia Sanginesi, reținută în cazul furtului de la bancomate alături de un cetățean român, face parte dintr-o grupare care a detonat ATM-uri în Roma și alte regiuni din Italia. Despre ea se spune că are legături cu temuta grupare ’Ndrangheta. În realitate, modul de operare descris mai sus nu mai e de mult specific mafiei italiene. ’Ndrangheta reprezintă, în acest moment, modelul corporatist al infracționalității transfrontaliere, cu „filiale” pe cinci continente și care controlează 80 la sută din traficul de cocaină din Europa.

Activitatea grupării generează profituri uriașe, bani care sunt spălați și reintroduși în circuitul economic prin intermediul unor oameni de afaceri interpuși, care investesc banii mafiei în business-uri legale. „Investitorii” italieni se axează mai ales pe domeniile cele mai profitabile, cum ar fi zona imobiliară și energia verde. Investițiile generează profit, banii ajung în conturi din Elveția, iar acest lucru le permite „patronilor” să ducă o viață de lux. În final, toată lumea câștigă.