În tradiția populară, luna Mai are mai multe denumiri care indică fie exuberanța vegetației (Frunzar), fie faptul că natura renaște și că este timpul florilor: Florar sau Florariu. De asemenea, mai poartă și denumirea de Pratar, fiind derivată din latinescul „pralum”, care înseamnă pajişte. De altfel, se spune că denumirea lunii mai derivă din latinescul „maius” sau că s-ar putea trage și din „maiores”, care înseamnă bătrâni, menționează site-ul limbaromana.md, iar o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeița „Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeița primăverii și căreia preoții lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai.
Pentru luna mai circulă în popor și zicala „Mai e Rai”, pentru a caracteriza cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitații abundente, lipsite de grindină și piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini și podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite și prisăcile dau randament maxim, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul „Zile și mituri. Calendarul țăranului român”.
Sărbătorile populare din luna mai sunt puține cu dată fixă. Amintim aici 1 mai — Arminden și 21 Mai — „Constantin Graur ” sau „Constandinu Puilor”, care se serbează pentru apărarea recoltelor și marchează încheierea semănatului la cereale. Pe 21 mai este sărbătoarea creștină Sfinții Mari Împărați Constantin și mama sa, Elena.
