România trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Ora 3.00 devine ora 4.00, astfel că ziua de duminică va avea doar 23 de ore.
Ora se schimbă de două ori pe an în România: în martie și octombrie. Trecerea la ora de vară are loc în ultimul weekend din martie.
Astfel, în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, iar 3.00 devine 4.00. Teoretic, dormim o oră mai puțin.
Odată cu această modificare, România trece de la ora standard a Europei de Est (EET) la ora de vară a aceluiași fus orar (EEST).
Odată cu schimbarea orei, serile devin mai lungi și mai luminoase, în timp ce diminețile vor fi, pentru o perioadă, mai întunecate.
Risc crescut de infarct și de accident vascular cerebral
Pe de altă parte, trecerea la ora de vară poate avea un impact major asupra stării de sănătate, după cum avertizează dr. Oana Goidescu, medic primar de Chirurgie generală cu competențe în Somnologie în cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău. Ea spune că trecerea la ora de vară poate crește pentru o perioadă riscul de accident vascular, cardiac și irascibilitatea, scade concentrarea, spre deosebire de trecerea la ora de iarnă.
Potrivit acesteia, schimbarea orei poate avea consecințe grave asupra unor persoane: „Trecerea la ora de vară, sau cel puțin impunerea acestei ore de vară și a schimbării ei de două ori pe an, o dată în martie, o dată în octombrie, a apărut din necesitatea de a crește productivitatea, dar și din necesitatea de a face economie la mijloacele de iluminat. Pentru organism, consecințele nu sunt din cele mai bune, pentru că nu toți funcționăm la fel. Genetic, unii suntem învățați să ne trezim devreme și atunci impactul la trecerea la ora de vară și dormitul cu 60 de minute mai puțin va fi, să spunem, un pic mai mic față de cei care se culcă mai târziu. Impactul este la fel de mare ca și la cei care se culcă târziu și asupra copiilor și adolescenților care sunt la școală și liceu, pentru că, genetic, copiii și adolescenții dorm până mai târziu. Dacă urmăriți presa, o să vedeți că în Franța există o inițiativă legislativă prin care se propune ca școlile și liceele să înceapă de la ora 9.00, tocmai pentru a respecta oarecum ritmul copiilor. În momentul în care deja îi punem să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil”, a declarat pentru „Agerpres” dr. Oana Goidescu, medic primar de Chirurgie cu competențe în somnologie, în cadrul SJU Buzău.
Pentru a face mai ușoară trecerea de la ora de iarnă la cea de vară, medicii recomandă, în cazul persoanelor care resimt efecte, un antrenament prealabil de adaptare. Până în momentul în care ceasurile se vor da cu o oră înainte, se recomandă ca în fiecare zi somnul să fie redus cu 5-10 minute, astfel încât trecerea bruscă să nu afecteze organismul. „Cel puțin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn pentru că dormim cu o oră mai puțin. Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoși, mai somnoroși, mai lipsiți de concentrare, crește încărcarea și stresul cardiac și există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular. Impactul acestei treceri la ora de vară este mult mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai târziu și care ne ajută. Acomodarea, în general, durează între o săptămână și trei săptămâni. Ajungem și la niște măsuri care o să minimizeze impactul acestei treceri, un pic de antrenament cu două săptămâni înainte de trecerea la ora de vară, să ne trezim cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi, în felul acesta nu simțim toate cele 60 de minute deodată. Pe urmă sunt măsurile de igienă a somnului, de evitat consumul de cafea, energizante după ora 12.00, după ce trecem la ora de vară, în ideea de a nu perturba somnul de noapte. De evitat somnul de după-amiază pentru a nu prelungi ora de culcare, o mâncare nu foarte consistentă seara, expunere dimineața la lumina solară cât mai multă pentru a inhiba secreția de melatonină dimineață astfel încât să nu mai fim atât de somnoroși”, precizează medicul specialist.
Trecerea la ora de vară poate afecta starea de sănătate a pacienților care deja se confruntă cu probleme de somn. „În principal, sunt pacienții cu tulburări respiratorii în timpul somnului (…) Acești pacienți care nu fac terapie vor avea un impact destul de mare pe somnolență, pentru că ei deja sunt cu somnolență diurnă, cei care nu fac terapie și care au apnea de somn oricum au somnolență diurnă. În momentul în care mai apare și trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte”, subliniază specialistul.
De ce se schimbă ora
Ideea orei de vară a apărut pentru prima oară la omul de știință Benjamin Franklin, în anul 1784. Acesta a scris un eseu numit „An Economical Project” în care a emis câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat.
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie și 1 octombrie). Au urmat britanicii care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai și 16 octombrie). Alte țări care au introdus ora de vară au fost Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania.
În acest moment 70 de țări au introdus ora de vară. Ora de vară nu este folosită în țările de la Ecuator și de la tropicul Capricornului. Două țări importante, Japonia și China, nu folosesc ora de vară. Uniunea Europeană a unificat pentru prima dată trecerea la ora de vară în 1980 pentru a asigura o abordare unitară a acesteia în cadrul pieței unice.
În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai și 2 octombrie). Din 1933 și până în 1940, când s-a renunțat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie. Între anii 1941 și 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979.
În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, a intrat în vigoare Ordonanţa nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care la art (1) preciza: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00″.
Până în 1996 (cu mici excepții) ora de vară se introducea la sfârșitul lui martie până la sfârșitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie.
Ce efecte resimt oamenii când se schimbă ora
Un sondaj al Uniunii Europene, la care au participat 4,6 milioane de persoane, arată că oamenii resimt disconfort fizic și mental din cauza schimbării orei. Oamenii întâmpină probleme în a adormi sau au chiar insomnii. Aproximativ 40% dintre respondenți au spus că au avut probleme în a se concentra, iar o treime s-au simțit irascibili.
Unele persoane acuză o oboseală puternică după trecerea la ora de vară – când ceasurile se dau înainte cu o oră -, însoţită eventual de o senzaţie de disconfort şi chiar de dureri de cap. Trei sferturi (76%) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență negativă. Printre motivele pentru care respondenții doresc renunțarea la schimbarea orei se află considerații legate de impacturile negative asupra sănătății, de creșterea numărului accidentelor rutiere și de lipsa economiilor de energie.
