Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău a efectuat în premieră amprentări genetice la tomate, pentru a crea o bibliotecă virtuală cu scopul de a proteja soiurile românești.
Amprentarea genetică a fost realizată cu ajutorul unui secvențiator de ultimă generație, un pas în crearea bibliotecii virtuale a genomurilor, forma cea mai înaltă, juridică și științifică, de a demonstra proveniența unor soiuri românești.
În portofoliul instituției de cercetare sunt biobancate peste 20.000 de soiuri de legume, flori și plante aromatice, între care aproximativ 4.000 sunt specii de tomate, printre care se numără și „Inimă de bou”, „Matilda” și „Valahia”.
„Zilele acestea am făcut primele secvențieri, primele amprentări genetice la tomate. Am reușit să facem asta cu un secvențiator de ultimă generație. Trei dintre colegii mei au fost instruiți să poată utiliza echipamentul, pentru a realiza aceste amprentări genetice pe soiurile de tomată. Este o perioadă de pregătire, de extracție de ADN, un drum foarte lung. Până vom reuși să facem cele peste 4.000 amprentări genetice, la toate soiurile de tomată, să facem o evaluare comparativă între ele, este un drum foarte lung. Amprentarea genetică se poate face pe mai multe organe ale plantei, plecând de la sămânță, la anumite părți vegetative, dar cel mai ușor se lucrează pe frunzele tinere, pe țesuturile meristematice”, a declarat, directorul BRGV, Costel Vînătoru, pentru „Agerpres”.
Amprentarea genetică a soiurilor este o premieră pentru Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău și pentru România. Potrivit cercetătorului buzoian, au fost alese tomatele Claudia si Valahia, soiurile care au fost create în cadrul băncii.
„Am făcut amprentare la soiurile Claudia, Valahia, soiurile care a fost obținute în cadrul băncii, pentru a strânge informații în servere, pentru analiză și comparație. Aș putea spune că înseamnă o parte de vis împlinit, pentru că atunci când am plecat la drum, am încercat să îi conving pe cei care aveau putere de decizie că trebuie să ajungem la nivelul de amprentare genetică. Putem face secvențieri scurte și rapide, bine ar fi să avem capacitatea și forța să facem secvențierile totale pentru a proteja foarte bine aceste resurse. Putem numi o premieră pentru Banca de Resurse, o putem numi o premieră pentru România, pentru că vorbim de o bancă de gene care a reușit să realizeze amprentarea genetică în interiorul ei și nu în exteriorul ei. Este o muncă grea, vorbim de genetică moleculară, de o pregătire temeinică, de cunoașterea tehnologiei pe care noi o avem aici”, a precizat cercetătorul pentru sursa citată.
Vînătoru: „Trebuie să facem cunoscute rezultate la nivel științific internațional”
Extragerea ADN și stocarea datelor într-o bibliotecă virtuală oferă posibilitatea de a demonstra autenticitatea unor soiuri, caracteristicile care le deosebesc, dar și evidențierea unor particularități care pot sta la baza unor boli ale plantelor. Costel Vînătoru susține că rezultatele obținute la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău trebuie făcute cunoscute internațional, motiv pentru care este nevoie de realizarea unei bănci de resurse acreditată internațional.
„Trebuie să facem cunoscute rezultate la nivel științific internațional, de aceea avem nevoie de o bancă de resurse care să fie construită după standardele FAO, acreditată internațional, astfel încât rezultatele pe care le avem aici să poată să intra în circuitul internațional și să fie cunoscute în întreaga lume. Trebuie să participăm periodic la sesiuni de referate științifice naționale și în special internaționale, pentru a face cunoscute resursele noastre, să ajungă să fie menționate și să fie stocate în serverele științifice ale lumii, să dea o greutate de recunoaștere a creațiilor românești. Noi avem creații genetice valoroase, dar trebuie să fie și cunoscute”, a subliniat Costel Vînătoru.
