Județul Buzău își pierde locuitorii: câți eram și câți am mai rămas

România se află în declin demografic, după cum o arată statisticile alcătuite an de an de către Institutul Național de Statistică (INS). Se preconizează că, până în 2050, țara noastră va ajunge la 16 milioane de locuitori. Urmările acestui fapt sunt destul de semnificative, căci se răsfrâng în toate sectoarele economiei, cum ar fi Produsul Intern Brut (PIB), bugetul, sustenabilitatea fondurilor de pensii, precum și fondurile europene, care se alocă în funcție de numărul de locuitori.

Situația demografică a României a început să se agraveze la începutul anilor ’90, odată cu emigrarea masivă și scăderea naturală. A devenit dramatică în ultimii ani, pentru că mortalitatea e în ușoară creștere, iar nata­litatea în ușor recul. „Anul trecut (n.r., 2020), scăderea naturală a atins 100.000 locuitori, față de 60.000 – 70.000, în alți ani. 100.000 de locuitori pierdere naturală într-un an este enorm pentru o populație de 19,2 milioane de locuitori. Dacă această scădere naturală se menține, de 100.000 pe an, probabil că vom avea o migrație externă încă negativă, la care se adaugă scăderea naturală și avem o scădere totală de 150.000 de locuitori pe an”, declara Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cer­ce­tări Demografice al Academiei Române și profesor asociat la Facultatea de So­ciologie a Universității București, pentru Digi24.

Vasile Ghețău a mai spus că alocația sau stimulentele financiare nu mai reprezintă soluția de redresare a nata­lității, iar multe dintre cupluri fie au luat decizia de a nu avea copii, fie se rezumă la unul singur. Aceasta pentru că factorul determinant nu mai este cel economic, ci cel profesional, iar rolurile partenerilor din cuplu s-au schimbat considerabil față de anii trecuți. „În spatele fenomenului de a avea unul sau doi copii sunt factori de natură economică, socială și personală. Sunt sute de mii de cupluri care au luat decizia de a nu avea copii sau alte sute de mii care au decis să aibă un singur copil, ca decizie fermă (…) Participarea femeii ca rată de vârstă în activitate se apropie de cea a bărbaților. Activitatea foarte ridicată înseamnă timp puțin pentru casă și pentru copii”, a mai declarat acesta.

În ceea ce privește extinderea vârstei de pensio­nare, ca soluție avansată pentru îmbunătățirea calității vieții, Vasile Ghețău a precizat că acest lucru ar duce, de fapt, la situația în care bunicii nu vor mai avea timp pentru nepoți. „Creșterea speranței de viață a scăzut anul trecut în România cu 1,4 ani. O punem pe seama pandemiei, dar, dacă ne uităm la anul 2020, vedem că prin acest virus numărul deceselor a crescut numai cu o treime. Două treimi vorbim de creșterea decesului prin boli ale aparatului circulator”, a adăugat directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

Cu peste 70.000 de buzoieni mai puțini în 2021 față de 1992

Statisticile nu sunt deloc îmbucurătoare nici pentru Buzău, iar datele arată că în următorii 30 de ani, județul va fi unul dintre cele mai afectate de fenomenul depopulării.

Mai precis, cu o rată a populației în scădere cu peste 30 la sută, județul va pierde mai bine de un sfert din po­pulație, fiind pe locul nouă pe țară din acest punct de vedere. Potrivit datelor Direcției de Statistică Buzău, în anul 2020, județul număra 458.854 de locuitori, după ce, în 1992, avea 531.449 de locuitori. Suntem mai puțini cu 72.595 de persoane, iar aceasta se datorează mai multor motive.

În primul rând, mulți buzoieni au ales să plece în străinătate, atrași de perspectiva unei vieți mai bune și a unor salarii semnificativ mai mari față de cele din țară. Un alt motiv pentru această scădere este și migrația internă, iar mulți dintre locuitorii care nu au plecat în afara țării s-au orientat către orașele dezvoltate, în care se oferă salarii decente.

Tinerii născuți și crescuți în provincie se duc, apoi, în marile orașe la facultate, urmând să se angajeze și să se stabilească acolo, în căutarea unei vieți mai bune. Deși fenomenul migrării tinerilor lasă micile orașe pustii, cu populații tot mai îmbătrânite, este de la sine înțeleasă atracția pentru marile orașe, din punct de vedere al locurilor de muncă și al salariilor mai mari.

În 2021, salariile medii nete din România au fost cuprinse între 2.624 de lei în Teleorman și 4.562 de lei în București, conform statisticiromania.ro. De asemenea, salariul mediu net pe țară pentru anul trecut, 2021, a fost 3.041 de lei, adică circa 615 euro. La Buzău, salariul mediu a ajuns la 2.806 lei, prea puțin însă, într-un oraș destul de scump, iar acest lucru nu-i motivează pe locuitori să rămână aici, ci profită de șansa de a pleca.

În privința domeniilor „bănoase”, se știe deja că cei din IT/Telecomunicații câștigă cel mai bine, cu un salariu mediu net de 1.629 euro, urmați de cei din medicină, cu 1.433 euro sau inginerie și management, cu 1.200, respectiv 1.222 euro lunar. La polul opus, cele mai mici salarii nete se înre­gistrează în domeniile admi­nistrativ/secretariat (771 de euro), call center (797 euro) și turism/horeca (879 euro).