Înălțarea Sfintei Cruci. Praznic creștin și tradiții

Crucea pentru creștini este semnul unei lucrări a lui Dumnezeu dătătoare de viaţă; ea nu este doar semnul suferinţei şi al morţii lui Hristos pe cruce. Ea este şi semnul biruinţei lui Hristos prin Înviere.
O mare sărbătoare închinată crucii este astăzi, 14 septembrie. La această dată creștinii prăznuiesc „Înălțarea Sfintei Cruci”, care rememorează două momente istorice, încărcate de semnificație. Unul este aflarea sfintei cruci, care a avut loc înaintea confruntării împăratului Constantin cu Maxențiu, prigonitorul creștinilor. Atunci se spune că împăratului Constantin i s-au arătat pe cer, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă însoțită de niște cuvinte uimitoare: „Prin acest semn vei învinge!”.
Profeția s-a împlinit, iar mama lui Constantin, împărăteasa Elena, a dat poruncă să fie găsită crucea Domnului. Au fost descoperite toate cele trei cruci de pe Golgota. Semănau foarte mult între ele. Patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat cele trei cruci de trupul unei fete moarte. Când sfințitul Lemn a atins-o, fata a înviat.
Un alt moment sărbătorit astăzi de creștini este aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, la anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius. Acesta a depus crucea cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în văzul credinciosilor, la 14 septembrie 630.
Și, nu în cele din urmă, putem spune că este o zi foarte importantă legat de credința țăranului român, care include sfânta cruce în tot ce face. Muzeul Țăranului Român amintește că zilnic Crucea era nelipsită din viața țăranului care se închina la răsăritul soarelui și la apus, se închina când pornea la drum, când ara pământul, când îi culegea roadele, își făcea semnul crucii când îl năpădeau grijile, durerile, când avea motiv de bucurie.
În tradiția populară există destul de multe superstiții care au legătură cu această zi. Potrivit credinței populare, în această zi pământul se închide și ia cu el insectele, târâtoarele și plantele care și-au făcut apariția primăvara. Tot despre această zi se mai spune că este data la care șerpii se strâng laolaltă, înainte de a se refugia în ascunzători, se încolăcesc și realizează o piatră care ajută la vindecarea bolilor.
De aceea, această zi de 14 septembrie este considerată şi data care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei în calendarul popular fiind consemnată sub alte denumiri, cum ar fi „Cârstovul Viilor” şi „Ziua Şarpelui”.



