Educație

Hasdeienii, din nou în frunte la concursul de lectură „Humanitas în licee”

La ediția din acest an a concursului de lectură organizat de Editura „Humanitas”, Colegiul Națio- nal „B. P. Hasdeu”, singurul din județ care s-a încumetat să intre în competiție cu alte 30 colegii de prestigiu din țară, a obținut, așa cum ne-a obișnuit,  o clasare de top.

La finele a trei runde  de concurs ce au constituit o încântătoare plimbare prin lumea culturii ge- nerale pentru elevi – care au fost notați în baza scenariului concursului ,,Humanitas în licee’’, bazat pe cele două clase de întrebări „Cine sunt” și „Ce sunt” -, hasdeienii au obținut 62 de puncte, dintr-un maxim posibil de 72. În acordarea punctajului s-a stabilit ca indiciile din prima parte a fiecărei întrebări să fie legate de specificul cărții, iar concurenții au avut de recompus, din scurte informații aranjate într-o poveste, persoane, evenimente sau concepte relevante din volum.

Reprezentanții Colegiului Național „B. P. Hasdeu” în acest concurs au fost elevi pasionați de lectură – Dora Luparu, Alexia Elena Moise, Ștefania Daniela Frîncu, Teodor Bălăceanu , Andreea Ioana Bucur, în echipe de  câte trei, la fiecare etapă -, sub coordonarea a două cadre didactice de Limba română, Gabriela Șerbu și Alina Dinu.

La prima etapă, care a avut loc pe 12 decembrie 2020, a fost supusă atenției elevilor și cadrelor didactice cartea extrem de interesantă „Despre trup”, de Victor Ieronim Stoi­chiță, despre care Editura Humanitas a scris: „Studii recente au subliniat, cu îndreptățire, că există o istorie a corpului, istorie ce conjugă aparența și profunzimea, dorința și pu- terea, căderea și apoteoza, viața și moartea. Acesta este contextul în care <Des­pre trup> își propune să intervină, cu instrumentele istoricului imaginilor, investigând istoria corpului ca istorie a unei construcții și analizând cu precădere avatarurile «întrupării» sale vizuale”.

A doua etapă a competiției, din 20 februarie, a avut ca bibliografie o altă carte interesantă: „Viața 3.0. Omul în epoca inteligenței artificiale”, a lui Max Tegmark, un adevărat ghid despre inteligența artificială scris de un fizician, profesor la Institutul Tehnologic din Massachusetts, care explorează posibilitățile oferite de inteligența artificială, nu doar în viitorul imediat, ci și în perspectiva îndepărtată a colonizării cosmosului. Via­ța 3.0 îi invită pe cititori să mediteze asupra celor mai delicate probleme de ordin social, militar, juridic și etic generate de dezvoltarea inteligenței artificiale, iar ideea centrală a lui Max Tegmark este că avem capacitatea și datoria mo­rală de a influența evoluția vieții. Preocupat de inteligența artificială și îngrijorat de perspectivele dezvoltării ei, Max Tegmark a înființat Institutul pentru Viitorul Vieții, prin care a reușit să aducă în centrul atenției specialiștilor și publicului larg probleme delicate legate de siguranța inteligenței artificiale. „Una dintre cele mai spectaculoase evoluții în cursul celor 13,8 miliarde de ani scurși de la big bang este că acea materie mută și neînsuflețită a devenit inteligentă. Cum s-a petrecut asta și cum poate progresa inteligența în viitor? Ce are de spus știința despre istoria și destinul inteligenței în cosmosul nostru?“, notează Max Tegmark, pentru ca fondatorul Tesla, Elon Musk, să completeze: „Un ghid pasionant pentru provocările și alegerile aduse de căutarea unui viitor măreț al vieții, inteligenței și conștiinței – pe Pământ și dincolo de el“.

La fel de provocatoare și interesantă a fost și cea de-a treia etapă a concursului, care a avut loc sâmbătă, 8 mai și a avut ca punct de pornire volumul „1927. O vară care a schimbat lumea”, de Bill Bryson, publicată la Editura Poli­rom. Un volum foarte valoros, care face o radiografie a evenimentelor petrecute în vara anului 1927 în America. Statele Unite aveau o bursă prosperă, un președinte care lucra doar patru ore pe zi și dormea cam tot restul timpului, un sculptor „pe jumătate nebun” ce plănuia să cioplească patru capete gigantice în stânca inaccesibilului munte Rushmore, o revărsare devastatoare a apelor fluviului Mississippi și un tânăr aviator necunoscut pe nume Charles Lindbergh, care urma să devină cel mai celebru om din lume. A fost vara când a apărut filmul sonor, s-a inventat televiziunea, teroa­rea lui Al Capone a ajuns la apogeu și s-a luat decizia nechibzuită care a dus la Marea Depresiune. Cu umorul său inconfundabil, Bill Bryson readuce la viață vara aceea uitată, în care America s-a maturizat, a pășit în centrul scenei și a schimbat lumea pentru totdeauna. The Boston Globe scria despre această carte, care nu ar trebui ratată de adolescenți și, mai cu seamă, de împătimiții de istorie: „Mai mulți autori au scris despre evenimentele din 1927, însă doar Bryson a adunat laolaltă toate piesele colorate ale acelui anotimp fericit”.

Reamintim că sub a­ceeași coordonare, a profesorilor de limba română Gabriela Șerb și Alina Dinu, hasdeienii au ajuns, în 2019, în marea finală a Concursului „Humanitas în licee” – la care au parti- cipat cele mai bune echipe din 40 de licee din 11 orașe –, pe care au și câștigat-o, aducând acasă trofeul ce le-a fost înmânat de filosoful Gabriel Liiceanu și scriitorul Mircea Cărtărescu.

Articole similare