FOTO/VIDEO | Buzăul, capitala științei pentru o noapte

Muzeul Județean a găzduit vineri, 26 septembrie, o nouă ediție a Nopții Cercetătorilor Europeni, eveniment care a adus față în față cercetătorii și publicul larg. Chiar dacă în acest an nu a existat o coordonare națională, instituțiile culturale și științifice au demonstrat solidaritate și au reușit să organizeze un program amplu și divers, care a captivat sute de vizitatori, de la copii la adulți.

Oficialii gazdei evenimentului, Muzeul Județean, au subliniat valoarea deosebită a acestei ediții. Directorul Daniel Costache a explicat că lipsa unei coordonări naționale nu a fost un impediment pentru organizare: „Ediția din acest an are o poveste specială. Spre deosebire de anii trecuți, nu a mai existat o coordonare la nivel național, însă acest lucru nu ne-a descurajat. Am decis, împreună cu colegii din muzee și instituții de cercetare din țară, să organizăm evenimentul la aceeași amploare, pentru că publicul are nevoie de astfel de întâlniri, iar cercetătorii au nevoie de vizibilitate”.

Oficialul a accentuat și rolul evenimentului în apropierea publicului de știință:  „Noaptea Cercetătorilor este un moment unic de dialog între oameni de știință și comunitate. Vizitatorii pot descoperi cum se obțin rezultatele cercetării, ce impact au acestea în viața de zi cu zi și, mai ales, pot adresa întrebări direct celor care muncesc în laboratoare sau în teren. În Buzău nu avem foarte des asemenea ocazii, iar acest exercițiu este extrem de valoros. Într-o perioadă în care ideea de știință este uneori pusă la îndoială, evenimente ca acesta readuc încrederea și arată cât de important este studiul și cercetarea”.

Mai mult decât atât, evenimentul are potențialul de a inspira viitoarele generații de specialiști. „Pentru noi, cea mai mare bucurie este că aici se poate aprinde pasiunea unui copil sau a unui tânăr, care, peste ani, să vină să ne spună: <Am ales să devin cercetător pentru că prima dată am descoperit știința la Muzeul Județean, la Noaptea Cercetătorilor>”, spune directorul Muzeului Județean.

Trecutul, adus la viață prin documente și ateliere de Arhivele Naționale

O prezență de mare impact la ediția de la Buzău a fost cea a Arhivelor Naționale, care au oferit publicului un atelier de paleografie chirilică și documente de epocă. Directorul Anca Pororo a explicat de ce această participare are o valoare educativă și culturală aparte: „Noi, Arhivele Naționale suntem un fel de punte între trecut și prezent. Venim cu un bagaj important de informații având în vedere că în depozitele noastre este un tezaur  impresionant de documente. Sunt documente care ne atestă identitatea noastră ca națiune. Pornim de la cuvântul <paleografie> care vine din limba greacă, și înseamnă limbă veche, scriere veche (paleos și grafie înseamnă  scriere veche). Asta este și chirilica de fapt. Este scrierea veche românească doar că este cu alfabet chirilic. În momentul în care citim alfabetul acela chirilic noi citim în românește. Alfabetul pe care l-au creat cei doi frați Chiril și Metodiu (…) a fost folosit peste 300 de ani la noi, ulterior fiind înlocuit cu cel latin în 1862 pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza”.

Publicul a putut vedea copii după documente emise de Constantin Brâncoveanu și a participat la exerciții interactive: „Atracție pentru copii a fost scrierea chirilică. Nu mai fac la școală caligrafie, dar aici cu drag încearcă. Au fost foarte receptivi și-au scris numele (…) Au trebuit să găsească cuvinte scrise într-un fel de rebus și apoi să sigileze documente, așa cum făceau domnitorii.Am adus documente în copie de la Constantin Brâncoveanu.  Copiii au aplicat sigiliul pe ele și au autentificat, așa cum făcea domnitorul. Sunt mulaje de sigilii din vremea lui Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazul etc”.

Astfel, vizitatorii au descoperit istoria într-un mod practic și captivant, intrând în contact cu simboluri identitare precum sigiliile domnitorilor și formulele de început ale documentelor medievale.

Banca de Gene, premiere europene în lumea plantelor

Un alt punct de atracție major a fost standul Băncii de Resurse Vegetale, coordonat de cercetătorul Costel Vînătoru, care a prezentat publicului o parte din realizările instituției. De la soiuri inedite de busuioc, până la plante exotice sau cu proprietăți medicinale spectaculoase; demonstrațiile au captivat vizitatorii, în special copiii.

„La acest eveniment am venit cu o parte din realizările Băncii, din munca noastră de zi cu zi. Avem peste 100 de soiuri de busuioc, plecând de la busuiocul clasic până la creații total deosebite, cu aromă de lămâie, de cuișoare sau mentolate (…) Majoritatea vizitatorilor și în special copiii au fost atrași și au încercat să guste, planta care <curentează> sau creează o ușoară anestezie. Avem primul soi care urmează să fie înscris în catalogul european, o premieră pentru România și pentru Europa”, spune Vînătoru.

Pe lângă plantele alimentare și medicinale, au fost expuse și instrumente de laborator, microscoape și sisteme moderne de creștere a plantelor, ceea ce a oferit publicului o privire rară în culisele cercetării agricole.

„Am adus lucruri atractive mai ales pentru copii, care au putut experimenta direct. Le-am oferit ocazia să observe prin microscop, să folosească un refractometru pentru a măsura pe loc concentrația de zahăr dintr-un produs, dar și să vadă plăntuțe crescute în recipiente mici, în eprubete, printr-un proces de creștere lentă și controlată. În acest sistem putem menține plantele chiar și un an sau doi, ceea ce ne ajută să perfecționăm metode moderne de multiplicare. O provocare importantă pentru noi este păstrarea speciilor care nu produc semințe. Acestea necesită soluții speciale, pentru că la nivel internațional sunt considerate plante <recalcitrante> sau <nonortodoxe>. Avem deja camere de creștere cu atmosferă controlată, pe care le monitorizăm și reglăm de la distanță, prin telefon sau calculator, pentru a ajusta parametrii precum lumina și temperatura. În standardele FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, n.r.) pentru conservarea resurselor genetice se fac două distincții: semințele <ortodoxe>, cu umiditate sub 5 la  sută, care se păstrează mai ușor, și semințele <nonortodoxe> sau <recalcitrante>, cu umiditate mai mare de 15 la sută, dificil de conservat. Tocmai aceste plante reprezintă una dintre marile noastre direcții de cercetare”, spune cercetătorul.

O seară a descoperirilor și a încrederii în știință

Noaptea Cercetătorilor Europeni 2025 de la Buzău a reușit să aducă laolaltă domenii aparent diferite – istoria, botanica, muzeografia și  robotica prin prezența membrilor echipei „ Heart of Robots” a Colegiului Național „B.P. Hasdeu” –, într-un efort comun de a arăta publicului că știința este accesibilă, captivantă și esențială pentru societate. De la documentele medievale ale lui Brâncoveanu, la premierele europene în cercetarea vegetală, vizitatorii au putut înțelege cum trecutul, prezentul și viitorul se împletesc într-o singură poveste: aceea a cunoașterii.