FOTO / Revoltă a medicilor din Spitalul Județean

Tragedia provocată de decesul în camera de gardă a directorului medical al Spitalului Județeaan de Urgență, Ștefania Szabo, a stârnit un val de emoţie şi indignare în rândul comunităţii medicale, readucând în prim-plan problema stresului şi a lipsei de protecţie a cadrelor medicale în faţa atacurilor din mediul virtual, de care s-au plâns, atât cadrele medicale, cât şi managerul SJU Buzău.

Preşedintele Colegiului Medicilor Buzău, medicul ortoped Dragoş Porumb, susţine că unii colegi de-ai săi din Spitalul Județean de Urgență Buzău nu ar mai vrea să facă gărzi, din cauza presiunii imense, a criticilor şi injuriilor care le sunt aduse pe reţelele de socializare, aşa cum s-a întâmplat şi cu medicul Ştefania Szabo atât cu o seară înainte de a deceda, cât și după deces.

Atunci, zeci de mesaje jignitoare şi defăimătoare au fost postate la articolele de presă în care medicul Szabo, în calitatea sa de director medical, venea cu lămuriri privind o sesizare a unei mămici care reclama modul în care i-a fost tratat bebeluşul.

Conform medicului Dragoş Porumb, cadrele medicale din SJU Buzău sunt revoltate din cauza valului de critici nefondate aduse medicilor şi de aceea unii dintre ei iau în calcul să nu mai facă gărzi. „Principala problemă pe care au ridicat-o colegii mei sunt comentariile absolut mizerabile vizavi de medici în general şi de doctorul decedat, în particular. Trebuie găsite soluţii pentru a proteja corpul medical de injurii nefondate. Există o suprasolicitare în gărzi. În plus, plata gărzilor e la nivelul anilor 2017-2018, când salariile erau mai mici şi atunci, cei care compară cu sistemul privat, de exemplu colegi din Cardiologie sau Neurologie, nu mai doresc să mai facă gărzi în asemenea condiţii. Încercăm să mediem, să ajungem la un numitor comun pentru toată lumea”, a declarat Dragoş Porumb

Conform preşedintelui Colegiului Medicilor Buzău, o altă problemă este supraaglomerarea unităţilor de primiri urgenţe, generată de numărul mare al pacienţilor care se prezintă la spital deşi nu sunt nici pe departe urgenţe medicale: „Din 200 de oameni care se prezintă la UPU, 50 sunt urgenţe. Restul sunt cazuri cronice care se pot rezolva la medicii de familie sau în ambulatoriu, de exemplu. Dar, din cauza legislaţiei, orice om care se prezintă la urgenţe trebuie tratat. Beneficiază de analize, de ecografii, de CT, pe care le-ar putea face în ambulatoriu, însă dacă vine la UPU le face la orice oră doreşte persoana respectivă, inclusiv neasiguraţii”.

Medicul ortoped Dragoş Porumb care acum este preşedintele Colegiului Medicilor din Buzău, a ocupat înainte acelaşi post ca medicul Ştefania Szabo, director medical al spitalului. El şi-a dat demisia din funcţie în anul 2018, la circa un an de la numire, invocând, la acel moment, faptul că postul este prea solicitant şi nu îi mai lasă timp să îşi exercite profesia de medic.

Șefa Casei de Sănătate, apel pentru protejarea cadrelor medicale

Directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Buzău, Simona Anghel, lansează, la rândul ei, un apel ferm pentru protejarea cadrelor medicale de valul de ură şi ameninţări din mediul online. La ședința Colegiului Prefectural Buzău de miercuri, ea a cerut elaborarea unei legi care să sancţioneze comentariile şi mesajele ameninţătoare la adresa medicilor, semnalând presiunea uriaşă la care aceştia sunt supuşi. „Trebuie să facem ceva ca moartea Ştefaniei să nu fie în zadar. A murit acolo unde a iubit cel mai mult — în spital. Şi este hulită. Ştiţi ce comentarii sunt? M-au sunat aseară o groază de medici să-mi spună: nu se poate. Nu se poate aşa ceva”, a spus cu ochii în lacrimi Simona Anghel.

Directorul CJAS Buzău a subliniat că medicii sunt adesea ţinta unor atacuri nedrepte, iar lipsa unui cadru legal îi lasă neprotejaţi. „Fără o sancţiune, nu se va face absolut nimic. Omul se opreşte numai şi numai când există sancţiune. Nu se poate face nimic fără un cadru legal. Eu ştiu că este dreptul constituţional la libera exprimare, dar dacă nu eşti sancţionat pentru o minciună, pentru o ameninţare pe care o faci… degeaba”, a mai declarat Simona Anghel.

Aceasta a atras atenţia şi asupra situaţiei medicilor de familie, care sunt adesea ameninţaţi şi supuşi presiunilor pacienţilor: „Ştiţi, doamna prefect, că medicul de familie nu are dreptul să refuze înscrierea pe listă? Şi ei sunt ameninţaţi. Stiţi că omul intră în cabinet şi îi spune: vreau trimitere, sau vreau concediu medical şi el nu poate refuza?”.

La rândul său, prefectul judeţului Buzău, Liliana Sbîrnea, a susţinut necesitatea unei reacţii instituţionale ferme faţă de valul de mesaje negative de pe reţelele sociale: „Trebuie luată atitudine după acest val de comentarii la adresa medicilor. Cei care luptă zi de zi pentru a ajuta pacienţii trebuie protejaţi, nu huliţi”.

Rogobete, „linie directă” cu cadrele medicale

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri seară că, începând din noiembrie, medicii și asistenții medicali vor putea semnala direct Ministerului Sănătății problemele din spitale, inclusiv abuzurile sau comportamentele nepotrivite ale superiorilor. „Pe site-ul Ministerului Sănătăţii va apărea un formular în care vreau să ascult părerea personalului medical”, a spus ministrul, la Medika TV. El a spus că pe site-ul Ministerului Sănătății va fi disponibil un formular prin care angajații din sistemul medical vor putea transmite nemulțumirile și problemele cu care se confruntă.

„Va exista un formular electronic în care medicii, medicii rezidenţi, să scrie şi să sezizeze acolo toate problemele le care le întâmpină. Medici specialişti, infirmiere, asistente, personalul medical în general va avea ocazia în acel formular să seziseze ce nu funcţionează. Să sesizeze abuzuri, să sesizeze comportamente inadecvate ale şefilor de secţie, ale coordonatorilor de rezidenţiat, ale cui doriţi dumneavoastră”, a explicat Rogobete. El a menționat că numele persoanei care face sesizarea va fi cunoscut doar de el: „Spun un lucru important şi îl subliniez. Singura persoană care va vedea numele şi prenumele celui care a sesizat voi fi eu. Conform legislaţiei, în România nu poţi să faci o sesizare decât dacă te semnezi cu nume şi prenume. Sesizările anonime nu pot fi luate în calcul. Şi atunci, platforma va obliga personalul să scrie cu nume şi prenume”, a mai spus acesta.

Ministrul: La Buzău media era de trei gărzi pe lună, nu ştim de ce doctoriţa Szabo făcea şapte

Ministrul a mai spus miercuri că, potrivit datelor disponibile, media gărzilor la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău era de trei pe lună, însă nu se cunoaşte motivul pentru care medicul Ştefania Szabo efectua şapte gărzi lunar, relatează Antena 3.

„La Buzău, media numărului de gărzi care trebuiau făcute era de trei gărzi de persoană pe lună, pentru că acolo erau nouă chirurgi în acea secţie, plus un contract de gărzi dintr-o zonă exterioară (…) De ce doamna doctor a dorit să facă şapte sau alţii nu au dorit să facă gărzi şi ea a fost nevoită să îi suplimenteze, nu ştiu în momentul de faţă şi nu mă pot pronunţa”, a precizat ministrul.

Rogobete a subliniat importanţa sprijinului psihologic pentru personalul medical, mai ales în contextul cazurilor de burnout şi stres profesional. „Trebuie să înţelegem cu toţii că şi medicii sunt oameni, şi obosesc, şi uneori au probleme (…) Un suport psihologic pentru personalul medical, un suport de consiliere atunci când apar momente de burnout sau de presiune cred că este important şi că medicii trebuie ascultaţi mai mult”, a adăugat ministrul.