Sâmbătă, 14 decembrie, la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău a fost gazda Simpozionului Naţional Ecoterra „Omenirea încotro?… de la cultivarea plantelor şi domesticirea animalelor la inteligenţa artificială”, eveniment care a reunit profesori universitari şi cercetători din România.
Li s-a alăturat jurnalistul şi scriitorul SF Alexandru Mironov, care a conferențiat „Despre inteligenţa artificială – între SF şi realitate”. O altă lucrare a fost prezentată de profesorul universitar dr. Paulina Anastasiu, directorul Grădinii Botanice „Dimitrie Brândza” a Universităţii din Bucureşti. Aceasta a vorbit despre „Grădinile cunoaşterii”, un proiect suport pentru educaţia de mediu. De asemenea, biologul dr. Petronela Camen-Comănescu, din cadrul aceleiaşi instituţii, a susţinut o prezentare cu tematica „Explorând biodiversitatea”. La rândul său, cercetătorul Costel Vînătoru, directorul BRGV, a abordat tematica „Cercetări şi rezultate în ameliorare şi genetica plantelor de cultură”. Un alt subiect, care atinge corzile sensibile ale buzoienilor, care l-au sărbătorit în acest an pe George Emil Palade, în cadrul evenimentului „Zilele Personalităților de ieri și de azi”, derulat de Primărie, a fost prezentat de dr. Maria Besciu, de la Biblioteca UMF „Carol Davila” Bucureşti. Dr. Maria Besciu i-a adus un omagiu omului de știință, prezentând lucrarea „50 de ani de la decernarea Premiului Nobel savantului George Emil Palade”.
Prin aceste prezentări științifice, invitaţii, în jur de 60, au avut ocazia să afle foarte multe informaţii despre activitatea şi misiunea Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV), cu atât mai mult cu cât directorul ei, cercetătorul Costel Vînătoru, a făcut un tur al instituției împreună cu aceștia pentru a le prezenta această instituție unică în țară, care se remarcă printr-o muncă de cercetare asiduă, unde cercetătorii folosesc aparatură de ultimă generație care îi ajută să obțină rezultate deosebite în construirea tezaurului biologic vegetal al țării noastre și în ameliorarea plantelor.
Organizator al evenimentului a fost Colegiul Național „Mihai Eminescu”, iar directoarea instituției, Camelia Voicu, a nominalizat pe toți cei care au pus umărul, într-un fel sau altul, la buna lui desfășurare: „Am organizat cu deosebită plăcere acest eveniment, dar nu singură, ci având lângă mine persoane dragi mie, apropiate, aș putea spune prieteni: cercetător principal Costel Vînătoru, director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale, care cu multă căldură a răspuns solicitării noastre, primar ing. Constantin Toma, prezent la toate evenimentele educaționale care se întâmplă în oraș, prof. dr. Daniela Palcău, inspector școlar general IȘJ Buzău, persoană cu multă deschidere pentru evenimente educaționale stabilind standarde înalte de calitate a învățământului buzoian”. De asemenea, directoarea colegiului buzoian a mai nominalizat la capitolul ajutor în organizarea evenimentului pe inspectorul de Biologie, Fizică și Chimie, prof. dr Serenella Dinu, care a realizat și oferit mape inspirate, pe profesorii din Comisia metodică de știință de la Colegiul Național <Mihai Eminescu> – Georgian Badea, Mariana Burdea, Carmen Marilena Dobre, Iuliana Dobru, Rădița Palela, Cornelia Tudor, Dan Ionescu, Mihaela Pușcă Bălan, Cerasela Crăciun, Gabriela Năstase -, precum și laborantele Aura Ionescu, Emilia Rusu și bibliotecarul Marinela Gîrbea. Alături de directoarea Camelia Voicu s-au aflat și elevii săi Ana Maria Marin, Alexia Preda și Marius Rada.
„Suntem aici pentru că, dincolo de treburile administrative, în calitate de inspector, director, diriginți, ne întoarcem, din când în când, la prima iubire, Biologia, întrucât una dintre trăsăturile unui profesor este curiozitatea științifică, iar vocația de dascăl ne îndeamnă ca la orice vârstă să învățăm, dar și pentru că dorim să ne întâlnim cu oameni frumoși într-un spațiu frumos, pentru că dorim să mai punem o cărămidă la construcția acestui eveniment de suflet pentru suflet”, a mai spus directoarea Colegiului Național „Mihai Eminescu”, Camelia Voicu.
Proiecte pro-biodiversitate la Buzău
Prezent la deschiderea lucrărilor simpozionului – nici nu avea cum să fie altfel, având în vedere susținerea pe care a oferit-o și o oferă în continuare Băncii de Resurse Vegetale -, primarul Constantin Toma a vorbit în fața profesorilor despre obligația foarte mare pe care o au, de a-i îndrepta pe copii către dragostea de natură, de biodiversitate. În ceea ce privește eforturile pe care le face administrația în această direcție, ele se leagă de viziunea de dezvoltare a orașului pe care o are în calitate de primar, și anume, „Buzău oraș magnet”, până în 2030.
„Am muncit 14 luni cu 40 de oameni, plecând de la o definiție dată de Stanford Institute, în 1996, conform căreia dezvoltarea unei comunități constă în crearea și îmbunătățirea permanentă a capacității de dezvoltare în plan economic, educațional, social și cultural. Plecând de aici, am stabilit o misiune pentru orașul nostru ca să ne atingem viziunea, adică Buzăul să obțină atât de multă atractivitate și competitivitate pentru locuitorii săi, pentru investitori și pentru vizitatori, astfel încât să devină unul dintre cele mai bune orașe de trăit din România. Am imaginat asta ca o casă în care acoperișul este viziunea, podul misiunea, iar stâlpii casei, cele patru domenii: economie, educație, social și cultural”, a spus edilul municipiului Buzău.
„La partea de economie, primul obiectiv este ca Buzăul să devină centru național al economiei circulare. Am început acest lucru. Avem și prima școală circulară din România și din Uniunea Europeană. Al doilea obiectiv pe partea economică a fost această idee a domnului Costel Vînătoru de a înființa Banca de Resurse Genetice Vegetale la Buzău, pentru că sămânța este importantă, și această resursă fabuloasă se poate dezvolta. Avem pe masă diferite legume, plante, și din fiecare se poate dezvolta o industrie. Pe partea de educație, în afară de ceea ce se întâmplă aici (n.r., la BRGV), devenit deja un element de atracție în sine poate chiar și un obiectiv turistic, în primăvară va funcționa la Buzău primul centru educațional de permacultură și hrană sănătoasă”, a spus Toma.
El a precizat că acest centru ar urma să fie realizat în Parcul Marghiloman, mai exact acolo unde, în vremea în care Alexandru Marghiloman era premier, se afla o celebră grădină, de care se îngrijea un grădinar englez. „Alexandru Marghiloman – de șapte ori ministru, odată prim-ministru, cel care în 27 martie 1918 a făcut posibilă unirea Basarabiei cu România -, a avut și o grădină celebră, englezească, în care existau toate fructele și legumele posibile. Avea și mulți cai pursânge englez, câștiga toate marile competiții din România și de afară. Vom încerca aici, în fosta casă a grădinarului englez pe care îl avea Alexandru Marghiloman la sfârșit de secol XIX – început de secol XX, să învățăm copiii să cultive, să redea fertilitate naturală pământului, să își pregătească hrana în mod sănătos”, a anunțat primarul Constantin Toma.
Cu aceeași ocazie, el a enumerat și alte proiecte pe care Primăria le are pentru îmbunătățirea biodiversității la Buzău. „Am declarat areale naturale <Natura 2000>, mii de hectare. Numai pe malul râului Buzău există 400 de hectare din 7.000 de hectare. Arealul <Natura 2000> la Buzău a fost declarat pentru două animăluțe. S-a descoperit între timp și al treilea. Este vorba despre <mafilus citellus>, un popândau de câmpie, și buhaiul de baltă, cu denumirea științifică <bambola bambola> (…) Acum, minți luminate au constatat că nu am studiat <mreana vânătă>. Acum căutăm să vedem dacă există și ea. Am reușit să folosim 13 hectare care înseamnă contract pe fonduri europene, să înființăm acolo pădure și credem că se va simți bine și buhaiul de baltă”, a mai spus primarul.
Un alt proiect important pentru municipiul Buzău, despre care cercetătorul Costel Vînătoru a spus într-o carte că este „leagănul civilizației buzoiene”, este Iazul Morilor, acum parte dintr-un proiect-pilot mai mare pe care îl are Primăria. „Pentru prima dată în România există un proiect-pilot care prevede ca să folosim cei 10 milioane de metri cubi de apă uzată din stația de epurare a municpiului Buzău pentru realizarea celui mai mare sistem de irigații de după ’90 din România, pentru circa 30.000 hectare până la granița cu județul Brăila și spre Slobozia (…) Ne dorim să devenim <cel mai verde> oraș din România”, a mai spus primarul municipiului Buzău.
