O parte din istoria Buzăului a fost pusă în lumină joi, când Centrul Muzeal „I.C. Brătianu”, fostul spital „I.C. Brătianu, a fost deschis publicului cu expoziții ce ilustrează în primul rând povestea clădirii și a personalităților care au decis ridicarea ei, ori și-au pus amprenta asupra ei și a funcționalității ei, dar și cu expoziții de artă, lucrări ale unor artiști pastici buzoieni care au ajuns în patrimoniul Muzeului Județean în urma unor donații. 
La una dintre acestea a făcut referire directorul Muzeului Județean, Daniel Costache, în deschiderea oficială a expozițiilor de bază ale Centrului. Este vorba despre donația făcută de Amalia Dinu, fiica artistului Pompiliu Dobrin: „Mulțumim buzoienilor care au donat obiecte care astăzi se găsesc în vitrine. O mulțumire deosebită adresez doamnei Amalia Dinu, fiica artistului Pompiliu Dobrin, care cu o generozitate exemplară a făcut ca patrimoniul Muzeului Județean Buzău să se îmbogățească cu nu mai puțin de 92 de lucrări, care se găsesc acum în expoziție”, a spus directorul Daniel Costache.
Despre donatori a amintit și Elena Mădălina Oprea, șef secție Muzeul Județean Buzău, în prezentarea pe care a făcut-o publicului cu privire la istoricul imobilului, importanța lui pentru asigurarea sănătății comunității buzoiene și personalitățile medicale cere au activat aici, informații care se regăsesc în expoziția pe care a amenajat-o la Centrul „I.C. Brătianu”: „Avem un costum de chirurg donat de Argentina Sandu, fostă asistentă la spitalul de stat București, care a donat în primăvara aceasta și un instrumentar chirurgical foarte elaborat pe care îl prezentăm astăzi, aici, buzoienilor”, a spus muzeograful Mădălina Oprea, care a punctat conținutul diversificat al expoziției. „Sunt multe costume de medici și asistente din diverse perioade. Este un costum de chirurg de la sfârșitul secolului al XIX-lea și continuăm cu evoluția acestor costume până la cel de-al Doilea Război Mondial. Avem un costum din timpul Primului Război Mondial pe care îl foloseau cadrele medicale, medici și asistente și infirmieri pentru a se proteja împotriva tifosului exantematic”, a mai spus muzeograful.
Expozițiile pe care le-a vernisat Muzeul Județean la Centrul „I.C. Brătianu” au fost proiectate în mai multe etape, a explicat Mădălina Oprea, care a menționat ca prim pas important documentarea în Arhive. „Mi s-a părut interesant să știe lumea cum s-a înființat și cum a evoluat această clădire în etape. Și de asemenea, să cunoască istoricul spitalului ca instituție”, a spus aceasta. La vernisaj, Mădălina Oprea a pornit cu povestea de la 1872, când s-a înființat spitalul, și a ajuns să detalieze până la a explica de unde a pornit denumirea clădirii. „Inițial, spitalul funcționa în niște case particulare închiriate de autoritățile locale, care până la urmă și-au pus problema ridicării unui așezământ spitalicesc. Spitalul s-a înființat în 1872. În 1875 au fost închiriate casele Persescu care se află astăzi pe locul unde este Centrul de zi <Dumbrava Minunată>. Aceste case nu mai există (…) În 1936 a fost construit pentru serviciul de radiologie și fizioterapie, patru săli, după ce magistratul Constantin Papdopol, prin foarte multe intervenții, a reușit să strângă sume fantastice de bani la vremea aceea ca să înființeze mai multe instituții sanitare”.
Ce personalități și-au legat numele de această clădire
După cum vedem, în jurul clădirii spitalului, devenit în prezent Centru Muzeal prin implicarea Consiliului Județean, s-au perindat foarte multe nume. Numele de „I.C. Brătianu” pe care îl poartă astăzi are și el povestea lui.
„În arhive”, spune Mădălina Oprea, „am descoperit că în 1881 – când spitalul nu exista -, faptul că Alteța Sa Carol I și ministrul Ion C. Brătianu erau prezenți la Buzău pentru niște manevre militare și că în acel context, primarul de atunci, Nicu Constantinescu, liberal ca și I.C. Brătianu, i-a adresat cererea ministrului de atunci ca pădurea Crâng să revină buzoienilor, ca să avem și noi aici grădină publică; ceea ce s-a și întâmplat. În semn de recunoștință, primarul de atunci a denumit, în 1882, anul următor, când s-a inaugurat imobilul de la Școala nr. 1, astăzi <Cpt. Av. Mircea T. Bădulescu>, Școala <I.C. Brătianu>, apoi după ce s-a lungit Bulevardul parcului, a fost denumit <I.C. Brătianu>”.
În ceea ce privește propiretarii imobilului, Mădălina Oprea a remarcat că au fost de-a lungul timpului, când Prefectura, când Consiliul Județean, când Ministerul Sănătății, în funcție de modificările legislative survenite.
O atenție deosebită în expoziția de istorie realizată a fost acordată unor personalități a căror activitate a avut un impact îndelungat asupra instituției sanitare: conducători ai spitalului, în mod special, chirurgii Vasile Bianu (1858-1944), medic-colonel format pe lângă marii chirurgi din Paris și Londra, și Constantin Michiu (1885-1951), chirurg renumit care a făcut parte din elita medicală românească. O altă figură importantă pentru istoria Buzăului a fost Constantin A. Papadopol (1883-1962), un judecător filantrop cu multă inițiativă, ambiție și determinare, care a pus în mișcare energii și oameni pentru a salva vieți. El a înființat și apoi a donat buzoienilor trei așezăminte sanitare, fiind foarte apreciat în epocă. Acesta s-a remarcat printr-o operă caritabilă extraordinară, dotând sala de operații a spitalului cu aparatură modernă, în anul 1924, sau înființând pentru buzoieni și locuitorii județelor limitrofe un laborator de analize, un institut de radiologie și fizioterapie și un serviciu antirabic. Pentru a cinsti cum se cuvine voluntariatul acestui judecător, la o distanță de un secol, proiectul expozițional a inclus refacerea plăcii de marmură care a fost așezată în anul 1924 în incinta sălii de operații modernizate de el. Placa a fost demontată imediat după instaurarea regimului comunist și apoi distrusă. De asemenea, a fost etalat și portretul lui C. A. Papadopol, tot după moda așezării în instituții a tablourilor principalilor donatori-ctitori.
În plus, vizitatorii pot explora multe alte informații prin intermediul codurilor QR, cum ar fi spre exemplu: conținutul unor cărți etalate în vitrine, cazurile pacienților spitalului din anul 1931 (un dosar scanat integral în cadrul Serviciului Județean Buzău al Arhivelor Naționale ale României), tocmai pentru a oferi publicului „curiozități” din activitatea spitalului, imagini ale clădirii înainte de reabilitare, suprafața și destinația încăperilor spitalului și a anexelor (turnul de apă, spălătoria, morga, locuințele de personal și pavilionul pentru Serviciul de Consultațiuni), din anul 1940, sau liste cu instrumente chirurgicale achiziționate în anii 1920 de la Paris ori liste cu personalul medical și sanitar (1931, 1945).
Expoziții cu lucrări donate ale unor artiști plastici buzoienie
Expozițiile din Pavilionul central au fost prezentate de muzeograful Alexandru Anghel. El a vorbit despre expozițiile de artă plastică cu lucrările sculptorilor Rodica Panaitescu și Emil Pricopescu, precum și cu lucrările pictorului Pompiliu Dobrin, artiști care s-au manifestat creator pe meleagurile buzoiene și au făcut parte din filiala Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici din România; Emil Pricopescu a fost chiar unul dintre membrii fondatori ai UAP Buzău. De asemenea, toți trei au contribuit la formarea multor generații de tineri artiști buzoieni prin activitatea pedagogică desfășurată în cadrul Liceului de Arte „Margareta Sterian”.
Filiala UAP Buzău și invitații, prezenți la eveniment
La vernisajul expozițiilor au participat, alături de directorul Daniel Costache, și directorul Spitalului Județean, Claudiu Damian, și președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu, acesta din urmă ținând să mulțumescă colegilor din instituția pe care o conduce pentru implicare, constructorului care a reușit să ducă la bun sfârșit lucrarea de reabilitare a clădirii fostului spital „Brătianu”, în prezent centrul muzeal, și celor ce lucrează în Muzeul Județean, în special conducerii, împreună cu care a participat la evenimente internaționale care au făcut cinste Buzăului.
La deschidere au fost prezenți și mulți artiști plastici buzoieni, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici Buzău, precum Ana Maria Bogleș, Ciprian Dominoschi și fiica acestuia, Mihai Hlihor, Răzvan Mihalcea. Nu putea să lipsească de la acest eveniment președintele UAP Buzău, Valeriu Șușnea. El a venit însoțit de artiștii pastici care participă la proiectul pe care îl coordonează, „Buzău, oraș deschis artei”, simpozion internațional de arte vizuale „Pe urmele lui Ion Andreescu”.
