Cultură

FOTO / Luiza Barcan, critic și istoric de artă: „Buzăul, o capitală a artelor”

Până în prima jumătate a lunii noiembrie vom avea parte de reactualizarea tradiției artelor la Buzău și continuarea ei  într-un eveniment de factură internațională, ajuns la ediția cu numărul XIII. Este vorba despre Bienala Internațională de Artă Contemporană „Ion Andreescu”, un eveniment unic în cultura română, atât ca program, cât, mai ales, ca participare şi conţinut, pentru că aici şi-au dat întâlnire şi „vorbesc” timp de o lună, artele vizuale.

Despre acest eveniment unic, de tradiție, care face din Buzău capitala culturală a României, ne-a vorbit, într-un scurt interviu, președintele juriului, Luiza Barcan, o erudită a culturii vizuale românești și universale, critic și istoric de artă, doctor în arte vizuale, expert al Ministerului Culturii în domeniul „Bunuri cu semnificație culturală – artă medievală, secolele XVIII-XIX”, jurnalist, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Vâlcea, membru fondator și director al Fundației  „Habitat și Artă în România” (HAR).

Reporter: Ați participat la câteva ediții ale Bienalei de la Buzău. Vă simțiți apropiată Buzăului?

Luiza Barcan: Mă simt legată de locurile acestea prin Tabăra de la Măgura, în primul rând, apoi prin Valeriu Șușnea, un prieten  drag și apropiat. O să fiu aici de fiecare dată când sunt solicitată. Tabăra de sculptură de la Măgura Buzăului este probabil cea mai importantă care a avut loc în Europa vreodată. O școală de sculptură în aer liber. Valoarea ei este inestimabilă. Am vizitat Tabăra de la Măgura de nenumărate ori. M-am documentat. Am făcut și un film despre ea.

În 2005-2006 am realizat acest documentar. Lucram la redacția TVR Cultural și mă interesa foarte mult Măgura  și am făcut un documentar. Am călcat pe urmele regretatei Ruxandra Garofeanu (n.r., critic și istoric de artă, realizatoare de emisiuni de televiziune, atașată emisiunilor de specialitate la radio, curatoare a nenumărate expoziții de artă românească și internațională), care făcuse acest lucru cu multă vreme înainte. Eu am mai găsit pe o parte din sculptorii participanți; erau mulți în vârstă atunci și din păcate nu mai sunt printre noi; am făcut interviuri cu ei și am filmat la Măgura, încercând să articulez această idee că acolo a fost o adevărată școală de sculptură liberă.

Rep: Cum este ediția aceasta a Bienalei?

L.B.: Edițiile au fost foarte bune toate. Și aceasta este o ediție foarte bună, cu artiști valoroși, atât cu cei implicați, care sunt în general maeștrii, și cu cei care vin din toate generațiile. Este o ediție complexă, bogată. Foarte multe lucrări, foarte multe stiluri, foarte multe genuri abordate. Practic, se acoperă toată paleta, pictură grafică, sculptură, obiect, mergând până la fotografie, artă decorativă. Nu lipsește nimic.

Rep: Ea reflectă o stare a creativității contemporane. Este în actualitate? Ce ne oferă?

L.B.: Este oglinda creativității contemporane, pentru că știu că una dintre condițiile de participare este ca lucrarea să fie din ultimii doi ani. Este o imagine actuală a ceea ce se lucrează în momentul de față. Legăturile cu trecutul există și ele din respectarea tehnicilor, a meșteșugului și, în general, prin fidelitatea față de ceea ce știi de măiestrie trebuie să fii fidel măiestriei tale și prin acest lucru te racordezi la tradiție, te racordezi la școala pe care ai urmat-o și devii la rândul tău un model. Bienala se înscrie în celelalte ediții. Este bună. Este valoroasă, complexă, variată.

Rep: Pictura este reprezentată mai bine. Mai puțini sculptori și graficieni?

L.B.: Totdeauna este reprezentată mai bine, pentru că sunt mulți pictori în toată țara. Mai puțini sculptori sau poate mai puțini dornici să participe… Nu aș putea să fac acum  un bilanț. Dar întotdeauna ponderea cea mai mare a avut-o pictura, urmată de grafică, să zicem de bidimensional și după aceea a venit sculptura și arta decorativă, de tip tridimensional; există și bidimensional. Am avut și tapiserie și alte tehnici în două dimensiuni.

Artiștii au lucrat foarte mult în perioada de pandemie. Au stat fie în atelier, fie în casă. Ieșirile au fost mai puține. Poate că a existat și frustrarea aceasta că nu au putut expune. Au lucrat foarte mult și foarte bine, iar unii au primit teme de reflecție. Lucrările sunt la fel de bune ca și în alte ediții. Nu pot să spun că pandemia ar fi influențat negativ.

Rep: Cum sunt reprezentate la Bienală zonele țării? Cum se prezintă Buzăul  ca și participare?

L.B.: Sunt artiști  și de la Buzău. Eu știu că vin din toată țara. Se cunoaște. Este un eveniment care are deja loc de 26 de ani, a 13-a ediție. Este foarte cunoscut și vin artiști plastici de pretutindeni. Îmi este greu să fac un bilanț pentru că întotdeauna am detestat acea discriminare care se face între Capitală și provincie. Nu există astfel de granițe, Capitala este locul unde se întâmplă ceva semnificativ din punct de vedere cultural. Așa că nu văd de ce nu ar fi o capitală și Buzăul în timpul Bienalei „Ion Andreescu”, o manifestare care are tradiție și vechime deja considerabilă.

Rep: Ca și volum de lucrări, v-a fost greu să le parcurgeți într-un timp relativ scurt?

L.B.: Când lucrurile sunt frumoase, nu-ți dai seama când trece timpul,  ochiul se bucură, sufletul se bucură. Nu a fost greu. Este o plăcere de fiecare dată să vin să mă uit la fiecare. Mi-aș dori un spațiul mult mai mare pentru acestea pentru a fi puse în valoare și mai bine.  Mă bucur și de sala din față pentru că a permis expunerea mai multor lucrări și de pictură și de grafică.

Rep: După Bienală, ce face criticul de artă ?

L.B.: Curatoriază expoziții, prezintă, scrie. Eu scriu destul de mult. Am o rubrică la „Contemporanul”. Am fost foarte critică în sensul propriu al termenului la începuturile mele. Acum doresc să scriu doar despre lucrurile care îmi plac. Rolul real unui critic este să devină o interfață între artiști și public. Când prezentăm un artist, încercăm să facem mai ușor accesul publicului la ceea ce vede.

Cine este Luiza Barcan

Luiza Barcan, jurnalist, critic şi istoric de artă, s-a născut la 8 octombrie 1964, la București. Este membră a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă (AICA), și a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Vâlcea. De asemenea, este membru fondator şi director al Fundaţiei HAR – „Habitat şi Artă în România”.

A absolvit Universitatea Naţională de Arte, Facultatea de Istorie şi Teoria Artei, în 1998 după ce, cu un an mai devreme, 1987, a absolvit  Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limba şi Literatura Română, specializarea română – engleză. A realizat doctoratul la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara, cu teza intitulată „Vocația ctitoricească a păturii de mijloc din Oltenia de nord (județul Vâlcea)”.

A curatoriat zeci de expoziții. Din anul 2000 şi până în prezent, curator al programului „Restituiri” care a cuprins expoziţiile: „Seniori ai picturii romaneşti contemporane” (Bucureşti, Galeria „Conta 13”, Galeria Apollo, 2003), „Invitaţii lui Iosif Sava în 40 de desene ale Rodicăi Ciocârdel Teodorescu” (Bucureşti, Art Jazz Club, 2004), „Rromani art” (Bucureşti, Galeria Simeza, 2004), expoziţiile personale de la Constanţa, Tulcea, Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti ale pictoriţei centenare Medi Wechsler Dinu, în 2008, 2009, 2010, 2012 şi 2013, 2014, 2015 expoziţia retrospectivă Maria Constantin, în 2013, expoziţia retrospectivă Alexandru Nancu („Teasc pentru memorie”), Bucureşti 2013, Râmnicu Vâlcea, 2014, curator al expoziţiei retrospective Constantin Calafateanu, Râmnicu Vâlcea, 2014). A fost, de asemenea, curator al expoziţiei „Visări levantine” (Institutul pentru Cultura şi Cercetare Umanista din Veneţia, 2003), expoziţia retrospectivă Alexandru Nancu (”Spaţiul imaginării”) la Galeria Cuhnia a Palatelor Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, ca să amintim doar câteva dintre evenimentele pe care le-a gestionat în calitate de curator.

A inaugurat, în 2017, Atelierul de Creație „Alexandru Nancu”, în comuna Vlădești, jud. Vâlcea, spațiu care va deveni anual gazda unor simpozioane şi tabere de creaţie, însoţite de evenimente culturale conexe, iar în februarie 2018 a pus bazele unei grupări de iconari din judeţul Vâlcea, numite „Şcoala de la Vlădeşti”.

În perioada 1990 – 1995 a fost profesor titular de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Horia Hulubei” din Bucureşti , iar în perioada  2000 – 2001 a fost profesor de literatura română la Liceul de Arhitectură din Bucureşti.

A desfășurat activitate și în Televiziunea Română, fiind, pe rând, realizator TVR în cadrul redacţiei Istorie-Religie, redactor sau realizator al emisiunilor: „Via sacră”, documentarul-serial „Artişti plastici creştini”, în cadrul rubricii „Cartea miracolelor” (2007) şi „Bazilici creştine în Sciţia Minor” (2006), „Arta.ro”, „Poveşti de la Dunăre”, „Între cer şi pământ”, „Chip şi asemănare”, „Universul credinţei”, „Biserici de la Dunăre”; realizator la TVR al emisiunilor de autor: „Pictori români” (TVR Cultural, format documentar), ROGVAIV (TVR Cultural, format magazin), „Îndeletniciri” (TVR Cultural, format documentar), „Frontierele privirii” (TVR Cultural, format documentar), colaborator al TVR, redactor de rubrică în cadrul emisiunilor: „Studioul Artelor”, „Punct şi… de la capăt”, „Eveniment”, „Zona Eu.ro”, realizator sau redactor al emisiunilor: „Cuvinte potrivite”, „Şapte zile, şapte arte”, „Actualitatea culturală”, „Interferenţe”, „Forme şi culori”, realizator al vernisajelor în direct din cadrul emisiunii lui Iosif Sava, „Serata muzicală TV”, în perioada ianuarie – mai 1998. Are în activitatea sa și realizări radiofonice.

A fost colaborator la Radio Trinitas, realizator al documentarului radiofonic „Zidiri în chipul crucii”, dedicat ctitoriilor brâncoveneşti şi post-brâncoveneşti din Ţara Românească, îndeosebi din Oltenia de Nord (judeţul Vâlcea); colaborator la departamentul Radio România Internaţional, realizator al rubricilor „Lumea artelor”, „Eveniment cultural”, „Arii culturale”, „Panoramic”, „Pro memoria”.

În presa scrisă a fost colaborator la revista „Lumina” cu serialul de reportaje „Biserici de lemn din Oltenia de Nord” (Judeţul Vâlcea), secretar general de redacţie al revistei „Ianus”, publicaţie a programului „Tradiţie şi Postmodernitate”, editată de Fundaţia HAR, publicând de-a lungul timpului numeroase materiale de cronică plastică, interviuri, reportaje, studii de istoria şi teoria artei la revistele culturale: „Literatorul”, „Azi Literar”, „Contemporanul”, „artPanorama”, „Museion”, „Adevarul literar şi artistic”,„Ianus”, „Virtualia”,  (Bucureşti), „Tribuna” (Cluj), „Povestea  vorbei” (Râmnicu Vâlcea). „Buridava” (Râmnicu Vâlcea), „Ramuri” (Craiova), „Observator cultural” (Bucureşti), precum şi la revista „artMargins” a Universităţii „Santa Barbara” din California.

Are și foarte multe volume publicate, fie că este vorba desprestudii de istoria artei, proză, dicționare fie că este vorba de  monografii și albume monografice. Amintim aici dintre volumele sale lucrările :  „Nichita Stănescu – O viziune poetică a timpului” (Editura ALL, Bucureşti, 2000, ediţie bibliofilă, coordonată de Mircia Dumitrescu); „Artişti plastici la Serata lui Iosif Sava” (Editura Maiko, Bucureşti, 2003), volum publicat şi în format electronic la editura „Liternet”, în 2005; „Angoase ale privirii” (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2004); Monografiile bisericilor de lemn – monument istoric de la Grămeşti, Malaia, Racoviţa – Copăceni, Ciungetu, Brezoi, Mariţa (Editura Fundaţiei HAR, Bucureşti, 2000 şi 2001), împreună cu Alexandru Nancu; Albumul monografic „Medi Wechsler Dinu”, editura Ars Docendi, Bucureşti, 2010; Monografiile mănăstirilor Mamu, Corbii de Piatră, Frumoasa, Sadova, Snagov, Popânzăleşti, publicate în revista „Mănăstiri ortodoxe” (2010-2012) și studii de istoria şi teoria artei publicate în revista „Ianus”: „Povestea lemnului, de la poezia populară la sculptura contemporană”, „Trei pridvoare munteneşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea. O iconografie a credinţei în mântuire, „Antimeşteşug şi contrainiţiere”, „Ce sunt şi ce nu sunt noile media?”, „Ctitorii eclesiale din lemn în Vâlcea veacului al XIX-lea”, „Spiritul narativ-moralizator în iconografia bisericilor de lemn din nordul Olteniei”.

 

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker