vineri, 16 aprilie 2021

FOTO / Lansări de carte Ștefan Stănescu și Ionel Stănuță: când arta cuvântului se împletește cu arta sunetului

Biblioteca județeană „V. Voiculescu”, un sanctuar unde ne păstrăm poveștile, unde citim despre noi și despre lumea noastră, despre lumile care ne sunt străine și așteaptă să fie explorate, a trecut în 2020 printr-un an greu, fiind  aproape în imposibilitate să mai organizeze evenimente în jurul cărților, având în vedere că întâlnirile scriitorilor cu cititorii au fost rarefiate, ca și alte acte de cultură de altfel, de virusul pandemic.

Anul acesta, Biblioteca județeană a reușit să reia firul evenimentelor culturale,  cu restricțiile de rigoare, și să realizeze întâlniri valoroase, mărturii ale istoriei și ale culturii locale, așa cum este și cel de joi, 18 martie, când „arta cuvântului s-a completat cu arta sunetului”, cum a descris scriitorul Dumitru Ion Dincă lansarea celor două volume: „Corul de cameră Lyra – monografie”, autor Ștefan Stănescu, și „Clipa de sinceritate”, autor Ionel Stănuță. De altfel, și fostul deputat Ovidiu Cameliu Petrescu, președintele Asociației „Renașterea buzoiană”, a subliniat importanța unor astfel de lucrări și din punct de vedere al istoriei locale: „Meritul celor doi autori este foarte mare, pentru că v-aș aduce aminte un lucru pe care îl spunea marele istoric Nicolae Iorga, că istoria națională se compune din niște istorii locale și prin aceea că este foarte important ca oamenii din zone să consemneze în scris lucruri interesante și importante pe care le-au trăit, care într-un fel reprezintă zona respectivă”.

Astfel, volumul „Corul de cameră Lyra” poate fi considerat o monografie,  dar și o carte-jurnal despre parcursul corului fondat și condus de Ștefan Stănescu, timp de 47 de ani, iar „Clipa de sinceritate” este o carte ce reunește 20 de interviuri cu mari actori: Radu Beligan, Mircea Diaconu, George Constantin etc., dar și cu personalități ale județului nostru precum medicul cardiolog Nicoleta Sava, pictorul Gheorghe Ciobanu, arhitectul Aurelian Mareș etc.

Ce povestește Ștefan Stănescu despre Corul de cameră „Lyra” la  47 de ani de la înființare

„Corul de cameră Lyra” din Buzău, unul dintre cele mai apreciate din țară și din lume, a luat naștere ca urmare a unor evenimente care s-au petrecut, cu ani în urmă, în viața maestrului Ștefan Stănescu. Iată cum a povestit acesta devenirea sa profesională împletită cu nașterea și evoluția Corului de cameră „Lyra”: „Sunt fiul preotului Macovei Stănescu, preot în comuna Blăjani, și, în același timp sunt un ucenic al preotului Macovei Stănescu în ceea ce privește muzica. De mic mi-a pus în mână vioara, de mic am început să solfegiez, iar când am terminat patru clase învățătorul m-a pus să dirijez clasa. Dorința mea a fost să fiu elevului Liceului Pedagogic. Nu a fost să fie așa, pentru că nu am fost primit la nicio școală liceală pentru că tata era preot și considerat și chiabur. Am avut noroc că atunci s-a reînființat într-un fel Seminarul Teologic <Chesarie Episcopul> și am dat admiterea în 1952; o admitere foarte grea. Am fost șapte pe un loc și am luat admiterea, având profesori excelenți”, a spus Ștefan Stănescu, amintind și despre cum a fost împiedicat să se înscrie la Conservator, apoi să devină preot, ajungând să facă din nou liceul la maturitate pentru a-și împlini visul: absolvirea Conservatorului și înființarea unui cor.  Activitatea sa în Buzău a început  la Casa de cultură Municipală: „La început am fost cooptat de domnul director Răican, la Corul Casei de Cultură Municipale. Eram un tenor care răspundea cerințelor dirijorului, dar nu mă satisfăcea acest lucru. Întâlnindu-mă cu Sandu Dumitrescu, colegul și prietenul meu, i-am zis că în Buzău sunt foarte multe formații, foarte bune, dar că  lipsește un cor de cameră. Și atunci, întâlnindu-ne, eu cu Sandu și cu prietenii pe care îi avea în Casa de Cultură – și un rol deosebit în perioada respectivă l-a avut domnul Ovidiu (Cameliu Petrescu, n.r.), și mă bucur să este astăzi aici -, am reușit să punem  bazele acestei formații”, a mai povestit maestrul Ștefan Stănescu, care și-a încheiat alocuțiunea cu mulțumiri adresate colegilor de cor prezenți la această lansare: „Le mulțumesc tuturor celor care au făcut și fac parte din Corul Lyra pentru că suntem o familie”, a mai spus Stănescu, omul care a transformat celebrul cor într-un adevărat „ambasador al poporului român”  în afara țării.

Ionel Stănuță: „Mă consider un om de presă”

Publicistul Ionel Stănuță a vorbit despre cum a ajuns să intervieveze personalități ale teatrului românesc în perioada în care a lucrat la Casa de Cultură a Sindicatelor, acolo unde avea să se ocupe și de „păstorirea” Corului Lyra, nu înainte de a face referire la începuturile sale profesionale, care, ca și în cazul maestrului Ștean Stănescu, au avut o poveste. „Nu mă consider un scriitor, mă consider un om de presă. Am plecat de la șaibă, și nu e vorba despre o metaforă. Am făcut ucenicia la locomotivele cu abur, apoi m-a trimis domnul Dumitru Ion Dincă la o preselecție la facultatea de jurnalistică și nu prea știam ce să fac. Erau foarte mulți candidați. M-am gândit de zilele petrecute la depou și mi-am amintit de un coleg care se băga în cutia de foc a locomotivei și o curăța de fum cu o șufă, iar când ieșea afară nu puteai să îi distingi de negreală decât gura și ochii. Am scris ceva despre el… După ce am lucrat la ziar am ajuns la Casa de Cultură a Sindicatelor”, a declarat Ionel Stănuță.  Acesta a făcut și o scurtă prezentare a cărții sale: „Am aici 20 de interviuri ale unor oameni extraordinari. Zece dintre ele sunt ale unor actori pe care am avut curajul să-i intervievez în clipele acelea, mai mici sau mai mari, de răgaz pe care le aveau între spectacole la Buzău. Nu vreau să trec peste ele fără să-mi amintesc imaginea marelui George Constantin, care a intrat într-o vineri sau sâmbătă pe ușa Casei de Cultură și l-am rugat să-mi dea un interviu și el mi-a spus: <Dragă, vorbim despre orice. Lasă-mă să mă duc în Crâng să mă liniștesc și apoi revin!>. Cea de-a doua discuție, tot în tihnă, am avut-o cu marele actor Silviu Stănculescu pe care l-am tras de limbă într-un relaș pe care îl avea după ce intrase în prima parte a scenei într-un spectacol al Teatrului de Comedie: <Avea două pistoale cu ochi albi și negri>. Radu Beligan nu a vrut inițial să-mi dea interviu,  până la urmă l-am făcut să-mi dea un interviu și au ieșit zece. Partea a doua se referă la oameni extraordinari și nu am vrut să ratez ocazia de a reda în scris ce am discutat eu cu acești oameni. Și indiferent cum se cheamă eroii mei – Ștefan Stănescu, Aurelian Mareș, Teodor Leonte, Eugen Sandu, Nicoleta Sava, Dumitru Titi Cristea – pentru mine întâlnirile cu ei au fost extraordinare și am vrut să consemnez discuțiile pentru că ele trebuie să rămână”, a mai spus Ionel Stănuță.

Ca și maestrul Stănescu, care a lăsat în urmă un cor renumit, și Ionel Stănuță a lăsat în urma sa nu numai volumele de scrieri ce fac parte din patrimoniul istoriei și culturii locale, ci și un concurs reprezentativ pentru Buzău, concursul național literar „Vasile Voiculescu”, nu numai pentru că poartă numele scriitorului și medicului născut la Pârscov, ci și prin valoarea sa, lucru amintit de directorul Bibliotecii Județene, Sorin Burlacu. „Este cel care, de ani de zile, a realizat Concursul național de creație <Vasile Voiculescu> și lui i se datorează existența în această perioadă în care este greu de deschis baierele finanțărilor pentru a se realiza și un astfel de concurs pentru județul Buzău”, a spus directorul Bibliotecii Județene.

Evenimentul a reunit alături de cei doi autori scriitori buzoieni, prieteni, colegi și personalități buzoiene care se regăsesc în cele două volume. Ovidiu Cameliu Petrescu, arhitectul Aurelian Mareș, pictorul Gheorghe Ciobanu, directorul Teatrului „G. Ciprian”, Gina Chivulescu, Roxelana Radu, Dumitru Ion Dincă, Mihai M. Macovei, Marcela Chiriță sunt doar o parte dintre cei care au fost prezenți la manifestare.

loading...